ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3496/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3496/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin acțiunea în anulare înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a civilă, sub nr. x/2018 reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - C.N.A.I.R. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A., anularea în parte a Sentinței arbitrale nr. 11/18.1.2018 în ceea ce privește soluția dată de Tribunalul arbitral privind obligarea sa la plată a sumei de 22.229.698,49 RON, reprezentând contravaloare lucrări și a sumei de 362.347,27 RON, reprezentând cheltuieli arbitrale.
În temeiul art. 613 alin. (3) lit. b) C. proc. civ., republicat, reclamanta a mai solicitat și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului arbitral, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, precum și a cheltuielilor solicitate în cadrul procedurii arbitrale, reprezentând onorariul de expert.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin Sentința civilă nr. 63/F din 15 mai 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/2017 a fost admisă excepția necompetenței funcționale a secției a V-a civile a Curții de Apel București și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii în anularea Sentinței arbitrale nr. 11/18.1.2018 pronunțate de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în favoarea secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
Pentru a pronunța această soluție, secția a V-a civilă a Curții de Apel București a apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, conform căruia: "Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante."
În adoptarea acestei soluții, secția a V-a civilă, a Curții de Apel București a avut în vedere că sesizarea instanței arbitrale cu cererea arbitrală s-a efectuat la data de 06.11.2015, dată la care prevederile art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 statuau că, în vederea soluționării unor litigii ce privesc executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică, competența revine instanței de contencios administrativ și fiscal, respectiv a tribunalului din circumscripția în care se află sediul autorității contractante.
2.2. Prin Sentința civilă nr. 3014 la din 25 iunie 2018, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a admis excepția necompetenței funcționale a secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, a declinat soluționarea cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a V-a civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului de competență.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de judecată a apreciat că litigiul nu are ca obiect anularea, rezoluțiunea, sau rezilierea contractului, ci anularea Sentinței arbitrale nr. 11 din 18 ianuarie 2018 pronunțată de Tribunalul arbitral constituit în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în Dosarul nr. x/2015.
Prin sentința arbitrală s-a soluționat un litigiu referitor la executarea Acordului contractual nr. x/15238/12.03.2012, astfel că litigiul are în vedere raporturile comerciale dintre părți și anume neplata contravalorii unor lucrări prestate de societatea pârâtă, astfel că raporturile dintre părți au caracter comercial, iar raportul juridic dintre ele este unul civil ce atrage competența secției a V-a civilă a Curții de Apel București.
Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., republicat, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, a fost învestită de reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - C.N.A.I.R. cu o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat în contradictoriu cu pârâta A., anularea în parte a Sentinței arbitrale nr. 11/18.1.2018 în ceea ce privește soluția dată de Tribunalul arbitral privind obligarea sa la plata a sumei de 22.229.698,49 RON, reprezentând contravaloare lucrări și a sumei de 362.347,27 RON, cheltuieli arbitrale.
Instanțele aflate în conflict s-au constatat necompetente funcțional în raport cu obiectul litigiului.
În cauza de față, Înalta Curte constată că reclamanta solicită anularea Sentinței arbitrale nr. 11 din 18 ianuarie 2018 pronunțată de Tribunalul Arbitral, constituit în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în Dosarul nr. x/2015.
Tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unui litigiu, ce are ca obiect pretenții, rezultate din modul de executare a Contractului nr. x/15238 din 12.03.2012, încheiat între Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - C.N.A.I.R. și A. în urma unei proceduri de achiziție publică.
În speță, obiectul cauzei nu-l reprezintă anularea, rezoluțiunea sau rezilierea acestui contract și nici nu se pune în discuție manifestarea de voință, în regim de putere publică, cu privire la contractul încheiat în sensul executării lucrărilor de interes public, ci un aspect pur comercial, în sensul neplății facturii emise de reclamantă și neachitată de partenerul contractual.
Este adevărat că instanța de contencios administrativ exercită un control de legalitate asupra unui act administrativ sau contract administrativ, însă în speța de față nu s-a solicitat efectuarea unui asemenea control de legalitate, ci obligarea pârâtei la plata unor sume de bani ca urmare a neonorării unei facturi emise în executarea contractului.
Prin urmare, pretențiile izvorâte din contract au caracter civil, raportul juridic dedus judecății nu este unul de drept administrativ ci unul civil, astfel încât competența de soluționare în primă instanță a cauzei aparține secției a V-a civile a Curții de Apel București.
În concluzie, având în vedere considerentele arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București - secția a V-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - C.N.A.I.R. în contradictoriu cu pârâta A., în favoarea Curții de Apel București - secția a V-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 octombrie 2018.
Procesat de GGC - NN