ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1340/2009

Ședința publică de la 7 mai 2009 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 2410 din 20 februarie 2008 a respins acțiunea reclamantului Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat București formulată în contradictoriu cu pârâta SC P.M. SRL București prin care a solicitat rezilierea contractului de închiriere nr. 1 din 19 martie 2004 și a actului adițional la acesta nr. 1 din 1 octombrie 2004 încheiat între Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat București și SC P.M. SRL București și eliberarea spațiului situat în București, prin ridicarea reclamelor de publicitate și echipamentelor aferente, iar în caz de refuz autorizarea sa ca în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, să procedeze la ridicarea acestora pe cheltuiala pârâtei.

S-a respins și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta SC P.M. SRL București față de chemații în garanție V.C. și G.C. ca rămasă fără obiect.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, contractul de închiriere și actul adițional la acesta, ce vizează spațiul situat în București, unde își are sediul Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, sunt încheiate sub regimul Legii nr. 43/2003 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, care interzicea partidelor politice, în art. 7 să desfășoare activități specifice societăților comerciale; că art. 7 lit. e) din aceiași lege consacra o dispoziție de excepție, incidentă în speță, în sensul că sumele de bani obținute din închirierea spațiilor proprii trebuie repartizate obligatoriu pentru conferințe și acțiuni social-culturale; că față de această situație s-a reținut că acțiunea în reziliere presupune existența unei culpe contractuale, ce nu a fost dovedită, rezilierea contractului neconfundându-se cu nulitatea contractului, ce intervine pentru nerespectarea condițiilor legale existente la încheierea actului și, ca o consecință s-a respins și cererea de chemare în garanție, ca rămasă fără obiect.

Prin decizia comercială nr. 505 din 6 noiembrie 2008 Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant împotriva hotărârii instanței de fond, menținând aceiași motivare ca la fond. Împotriva menționatei decizii, reclamantul Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat București a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul admiterii acțiunii sale, astfel cum a fost formulată. În criticile formulate recurentul reclamant susține în esență că instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc.

civ., susținând că a investit instanța cu o acțiune în reziliere și nu cu o acțiune în constatarea nulității contractului, acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 12 din Legea nr. 334/2006 a finanțării activității partidelor politice și că în motivele de apel nu și-a invocat propria culpă pentru rezilierea contractului. Recurentul reclamant a precizat că în mod eronat instanța s-a pronunțat în cauză în raport de prevederile Legii nr. 43/2003, în condițiile în care aceasta era abrogată la intrarea în vigoare a Legii nr. 334/2006, că pentru rezilierea contractului nu a invocat culpa pârâtei, ci faptul că se află în imposibilitate legală de a-și îndeplini obligația contractuală prevăzută la art. 3.1, de a pune la dispoziție pârâtei spațiile închiriate pentru viitor, față de dispozițiile noii legi.

Intimata pârâtă SC P.M. SRL București prin întâmpinare/note scrise, depusă la dosar a cerut respingerea recursului ca nefondat. Recursul reclamantului este nefondat. Astfel se constată că în mod corect instanța de apel a reținut situația de fapt, în sensul că la baza raporturilor dintre părți a stat contractul de închiriere nr. 1 din 19 martie 2004, modificat prin actul adițional nr. 1 din 1 octombrie 2004 în baza căruia s-a transmis pârâtei dreptul de folosință pe o durată de 5 ani a unor spații în vederea amplasării unor reclame publicitare; că ulterior încheierii contractului prin art. 12 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 s-a interzis partidelor politice să desfășoare activități specifice societăților comerciale și că acest fapt l-a determinat să solicite rezilierea convenției, fiind în imposibilitate de a-și mai îndeplini obligațiile contractuale.

Critica recurentului reclamant întemeiată pe motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. urmează a fi respinsă întrucât nu se poate reține că instanța de apel ar fi interpretat greșit actul juridic dedus judecății, sau că ar fi schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia în raport de dispozițiile Legii nr. 334/2006 care la art. 12 cuprinde aceiași dispoziție de excepție ca și art. 7 lit. e) din Legea nr. 43/2003 în vigoare la data încheierii contractului și actului adițional menționate. Chiar dacă sancțiunile prevăzute pentru încălcarea dispozițiilor cuprinse în art. 12 din Legea nr. 334/2006 nu erau cuprinse în legea veche în vigoare la data încheierii contractului de închiriere, acestea nu sunt de natură să justifice rezilierea contractului.

Avându-se în vedere că rezilierea este o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic și că ea nu poate fi cerută de partea care nu-și îndeplinește obligațiile, că pârâta SC P.M. SRL și-a achitat chiria, soluția instanței de apel de respingere a acțiunii reclamantului este corectă. Față de această situație, cum decizia instanței de apel este temeinică și legală, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă ca nefondat recursul reclamantului.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat București împotriva deciziei comerciale nr. 505 din 6 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 mai 2009.