ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 195/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București reclamanta Asociația A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Federația B., anularea tuturor deciziilor Adunării Generale Ordinare a Federației B., din data de 11.02.2017.

2.1. Prin sentința nr. 7072 din 15 iunie 2017, Judecătoria Sectorului 2 București

a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind reclamanta Asociația A. în contradictoriu cu pârâta Federația B. în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, judecătoria a apreciat că deciziile adunării generale ale pârâtei îndeplinesc condițiile unor acte emise în regim de putere publică, însă cu diferențele specifice faptului că autoritatea emitentă nu este publică, ci doar una de interes public. Puterea publică reprezintă prerogativa pe care o au anumite structuri de a-și impune cu forță obligatorie actele unor alte subiecte de drept, fără a avea nevoie de acordul acestora din urmă, precum în cazul actelor juridice de drept privat.

Astfel, actul emis de pârâta Federația B., care este similată unei autorități publice, potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, se circumscrie unui act administrativ, astfel cum este definit la lit. c) a aceluiași articol.

2.2. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3632 din 11 octombrie 2017, a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București și, constatând existența unui conflict negativ de competență, a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a apreciat că hotărârile (deciziile) Adunării Generale Extraordinare a Federației B. nu reprezintă acte administrative, în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, deoarece nu au fost emise în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, ci în regim de drept privat, producând efecte doar în privința federației și a cluburilor sportive prin a căror asociere federația s-a constituit.

Mai mult, art. 23 din O.G. nr. 26/2000 (act normativ la care Legea nr. 69/2000 face în mod expres trimitere) instituie în favoarea judecătoriei în circumscripția căreia federația își are sediul o competență materială specială în privința cererii de anulare a hotărârilor adoptate de adunările generale ale federației.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (1), 134 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii.

Obiectul cauzei deduse judecății vizează anularea tuturor deciziilor Adunării Generale Ordinare a Federației B., din data de 11.02.2017.

În cauză, se pune problema naturii juridice a hotărârilor contestate.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Conform art. 2 din Statutul Federației B., aceasta este o structură sportivă de interes național, persoană juridică de interes privat, de utilitate publică, autonomă și este constituită în baza O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, a Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, a H.G. nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor

Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 .

Potrivit art. 3 din O.G. nr. 26/2000, actele juridice de constituire a asociațiilor, inclusiv ale federațiilor, sunt guvernate de legea civilă.

Înalta Curte apreciază astfel că hotărârile atacate nu au fost luate în vederea organizării legii sau a executării în concret a legii, ci au fost luate în baza statutului federației și în aplicarea dispozițiilor acestuia. Statutul federației nu poate fi asimilat legii, pentru că nu este emis în interes public, ci este emis în interesul federației și al membrilor acesteia.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Asociația A. în contradictoriu cu pârâta Federația B. în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2018.