ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 950/2018

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 94/PI/2018 din data de 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 597 alin. (4) raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen., a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor împotriva somației emisă de Judecătoria Oradea - Biroul Executări Penale, în baza sentinței penale nr. 1003/2017 pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosarul nr. x/2016, definitivă prin decizia penală nr. 89/A/2018 a Curții de Apel Oradea.

Pentru a hotărî în acest sens, s-au reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3153 din 17 mai 2018 pronunțată de Judecătoria Oradea s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Oradea, excepție invocată din oficiu, și, s-a declinat în favoarea Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, cu sediul în Oradea, str. x nr. 2B, în contradictoriu cu intimata Judecătoria Oradea - Biroul Executări Penale, cu sediul în Oradea, A., nr. 10, județul Bihor.

În acest sens, s-a reținut că prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 06.03.2018, sub dosarul nr. x/2018, contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, în contradictoriu cu intimata Judecătoria Oradea - Biroul Executări Penale, a solicitat anularea titlului executoriu emis de Judecătoria Oradea - Biroul executări Penale, în baza sentinței penale nr. 1003/2017, pronunțată de Judecătoria Oradea în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia nr. 89/A/2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, precum și a tuturor actelor de executare.

În motivare, contestatoarea a susținut, în esență, faptul că titlul executoriu este vădit netemeinic și nelegal, întrucât contestatoarea nu a fost parte în dosarul penal, reprezentând numai Statul Român, în baza mandatului acordat de Administrația Națională de Administrare Fiscală, iar obligația de plată a cheltuielilor judiciare este imposibil de executat, întrucât, în speță, Statul Român are atât calitatea de debitor cât și de creditor.

În drept, au fost invocate prevederile art. 17, alin. (3) din O.G. nr. 92/2003, cu modificările și completările ulterioare, art. 7, pct. 32-33 din H.G. nr. 520/24.07.2013, art. 275, alin. (1) și (2) C. proc. pen.

La termenul de judecată din data de 10 mai 2018, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Oradea.

Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Oradea, instanța a reținut următoarele:

Prin decizia penală nr. 89/A/2018, pronunțată în data de 21 februarie 2018, în Dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins ca nefondat apelul penal declarat de partea civilă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor împotriva sentinței penale nr. 1003/27.10.2017 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o menține în întregime. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., instanța a obligat apelanta la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Prin contestația formulată s-a susținut faptul că obligația de plată dispusă prin hotărârea Curții de Apel Oradea este imposibil de executat.

Conform prevederilor art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.

În alin. (2) al aceluiași articol se prevede că,,în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 600 alin. (1) C. proc. pen. "Contestația privind executarea dispozițiilor civile ale hotărârii se face, în cazurile prevăzute la art. 598 alin. (1) lit. a) și b), la instanța de executare prevăzută la art. 597, iar în cazul prevăzut la art. 598 alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută".

Potrivit art. 129, alin. (2), pct. 2 C. proc. civ. "necompetența este de ordine publică … 2. în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei alte instanțe de alt grad". Potrivit art. 130, alin. (2) din același act normativ "necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe".

Competența materială este reglementată de norme de ordine publică, în consecință are caracter absolut, astfel încât părțile sau instanța nu pot deroga de la aceste norme. Așadar, în contextul în care prezenta contestație privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, Judecătoria Oradea nu este competentă în soluționarea cauzei.

Pentru considerentele expuse, față de prevederile legale menționate și în raport de motivele invocate în contestație, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Oradea, invocată din oficiu, și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, aceasta fiind instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Analizând contestația formulată prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori a constatat următoarele:

Dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. a) - d), art. 600 alin. (1) și art. 601 alin. (1) C. proc. pen. prevăd, în mod expres și limitativ, cazurile în care se poate formula contestație la executarea împotriva unei hotărâri penale.

Astfel, în art. 598 alin. (1) C. proc. pen. se stipulează că o astfel de contestație se poate face: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei." În aliniatul 2 al aceluiași articol se prevede că,,în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Raportat la conținutul normei precizate, curtea a observat că motivele invocate de contestatoare nu se circumscriu cazului prevăzut la art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a și nu sunt incidente nici celelalte cazurile de contestație mai sus menționate.

Motivele invocate nu se constituie într-o cauză de împiedicare la executarea hotărârii definitive, nefiind astfel îndeplinite cerințele prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen.

Pe de altă parte, s-a reținut că, cheltuielile judiciare nu pot fi asimilate despăgubirilor civile, pentru a-și găsi aplicabilitatea prevederile art. 600 alin. (1) C. proc. pen. și nici amenzilor judiciare, pentru a deveni incidente dispozițiile art. 601 alin. (1) C. proc. pen.

Cheltuielile judiciare sunt acele cheltuieli făcute de stat, prin organele judiciare, de către subiecții procesuali principali sau de părți, pentru buna desfășurare a procesului penal. Așadar, deși în noțiunea de cheltuieli judiciare se înscriu atât cele efectuate de către stat, cât și cele realizate de părți, cheltuielile de procedură datorate statului nu se confundă cu despăgubirile civile ce privesc cheltuielile judiciare făcute de părți și care pot fi contestate pe calea art. 600 C. proc. pen.

Având în vedere că obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor judiciare a intervenit urmare a respingerii apelului formulat de către aceasta, este evident că suma stabilită în sarcina sa face parte din categoria cheltuielilor judiciare datorate statului, respectiv, izvorăsc din culpa procesuală a părții a cărei sesizare a fost respinsă și nu se circumscrie unor dispoziții civile care să atragă incidența art. 600 alin. (3) C. proc. pen. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curtea de Casație și Justiție, prin decizia nr. 2143 din 9 noiembrie 2016, secția I civilă și prin decizia penală nr. 1140 din 15 septembrie 2016, secția penală.

Așa fiind, întrucât legea procesual penală, care este de strictă reglementare, nu prevede posibilitatea contestării executării cheltuielilor de procedură către stat, contestația la executare este apreciată ca fiind nefondată.

Recunoașterea unor alte cazuri în care poate fi formulată contestația la executare, cum ar fi cele cu privire la executarea cheltuielilor judiciare către stat, respectiv exonerarea contestatoarei de la plata acestora, fără a fi prevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalității acesteia.

Contestația la executare este un mijloc procedural ce poate fi exercitat pentru soluționarea incidentelor în legătură cu executarea hotărârilor penale definitive, fără a se putea ajunge la modificarea dispozițiilor instanței care au intrat sub puterea lucrului judecat. Or, motivele de contestație privind greșita obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată sau întrunirea cumulativă a calităților de debitor și creditor cu privire la plata cheltuielilor judiciare în apel în cauza nr. x/2016 a Curții de Apel Oradea, nu numai că nu pot fi încadrate în vreunul din cazurile de contestație la executare, dar vizează modificarea deciziei contestate, inadmisibilă în această procedură.

Împotriva sentinței penale nr. 94/PI/2018 din data de 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori a formulat contestatie Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor.

Examinând încheierea atacată, Înalta Curte constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 89/A/2018, pronunțată în data de 21 februarie 2018, în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori a respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor împotriva sentinței penale nr. 1003/27.10.2017 pronunțată de Judecătoria Oradea și în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat apelanta la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În contestația formulată împotriva sentinței penale nr. 94/PI/2018 din data de 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, în esență, a solicitat anularea titlului executoriu emis de Judecătoria Oradea, Biroul executări penale, în baza sentinței penale nr. 1003/2017, pronunțată de Judecătoria Oradea în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin decizia nr. 89/A/2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, prin care a fost obligată la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că aceasta a contestat somația emisă la 21 februarie 2016 de Judecătoria Oradea, Biroul executări penale, prin care i s-a pus în vedere să achite suma de 400 RON reprezentând cheltuieli judiciare către stat, așa cum a fost obligată prin decizia nr. 89/A/2018 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Or, în cuprinsul deciziei nr. 2143 din 9 noiembrie 2016 a secției I civilă s-a precizat faptul că:

"Cheltuielile judiciare sunt acele cheltuieli făcute de stat, prin organele judiciare, de către subiecții procesuali principali sau de părți, pentru buna desfășurare a procesului penal. Rezultă că, deși în noțiunea de cheltuieli judiciare se înscriu atât cele efectuate de către stat, cât și cele realizate de părți, cheltuielile de procedură datorate statului nu se confundă cu despăgubirile civile ce privesc cheltuielile judiciare făcute de părți și care pot fi contestate pe calea art. 600 C. proc. pen."

În acest context, se reține că suma datorată cu titlu de cheltuieli judiciare nu reprezintă nici despăgubiri civile, care includ cheltuielile judiciare făcute de părți și care pot fi contestate potrivit dispozițiilor art. 600 C. proc. pen., și nici amendă judiciară, care poate fi contestată conform art. 601 din același cod, ci, ele rezultă din culpa procesuală a părții a cărei cerere a fost respinsă.

Astfel, în mod corect a reținut instanța de fond, faptul că legea procesual penală, care este de strictă reglementare, nu prevede posibilitatea contestării executării cheltuielilor de procedură către stat.

Față de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor împotriva sentinței penale nr. 94/PI/2018 din data de 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va obliga contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare, în sumă de 130 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor împotriva sentinței penale nr. 94/PI/2018 din data de 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare, în sumă de 130 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13 decembrie 2018.