ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 514/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin contestația în anulare, înregistrată sub nr. de mai sus, la data de 29 ianuarie 2018, contestatorul A. a solicitat, în temeiul art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., anularea Deciziei nr. 297 din data de 15 februarie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

În motivarea căii extraordinare de atac, contestatorul a susținut că procedura de citare cu B. nu a fost legal îndeplinită, fiind încălcate prevederile art. 85 și art. 86 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

Astfel, contestatorul a învederat instanței că B. a fost introdusă în cauză, în calitate de succesoare a recurentului C., decedat, prin încheierea de ședință din 1 iunie 2016.

Partea a fost citată în Franța, unde își are domiciliu, dar dovezile de citare cu această poartă o semnătură care nu aparține lui B., ceea ce duce la neîndeplinirea condițiilor legale privind procedura de citare.

De altfel, contestatorul a învederat că a fost lipsă de procedură cu B. și la termenele de judecată anterioare soluționării recursului.

A mai arătat și că la data la care instanța a rămas în pronunțare asupra recursului, respectiv data de 1 februarie 2017, recurentul A. a formulat două cereri de amânare a cauzei, învederând imposibilitatea obiectivă de prezentare a celor doi avocați aleși, care au fost respinse, fiindu-i încălcat astfel dreptul la apărare.

Prin întâmpinările depuse la dosar, intimații D. și E. au invocat următoarele excepții procesuale, și anume excepția tardivității contestației în anulare, excepția inadmisibilității contestației în anulare, excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesual active a contestatorului, ce vizează următoarele aspecte:

Excepția tardivității contestației în anulare a fost invocată, în raport de art. 319 C. proc. civ., apreciind că A. a luat cunoștință de decizia contestată cel mai târziu la data de 14 noiembrie 2017, când a formulat prima contestație în anulare împotriva deciziei nr. 297/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2017. Or, în raport de această dată, formularea contestației în anulare la data de 29 ianuarie 2018 este tardivă, față de termenul legal de 15 zile.

Totodată, intimații au susținut excepția inadmisibilității contestației în anulare, apreciind că sunt întrunite condițiile art. 321 C. proc. civ., întrucât motivele invocate prin prezenta contestație existau la data formulării primei contestații în anulare, iar instanța s-a pronunțat asupra lor prin Decizia nr. 149/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivarea excepției lipsei de interes și a lipsei calității procesuale pasive a contestatorului, intimații au arătat că, prin prezenta cale extraordinară de atac, se invocă lipsă de procedură cu o altă parte, respectiv cu intimata B., care a fost introdusă în cauză, în calitate de succesoare a recurentului C., decedat.

În prealabil examinării căii de atac exercitată de contestator, Înalta Curte constată că la data de 21 februarie 2019, după închiderea dezbaterilor și rămânerea în pronunțare a cauzei, contestatorul A. a depus o cerere de repunere pe rol a cauzei, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 151 C. proc. civ., motivată de faptul că la dosarul nr. x/2018 este înregistrată cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Contestatorul a solicitat repunerea pe rol a prezentului dosar, pentru a fi soluționat împreună cu cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

În ceea ce privește cererea de repunere pe rol a cauzei, Înalta Curte constată că, din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că la data de 17 ianuarie 2019, în ședință publică, contestatorul A. a depus note de ședință, prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.

În aplicarea art. 97 alin. (1) pct. 3 și alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești din 17.12.2015 emis de Consiliul Superior al Magistraturii, excepțiile de neconstituționalitate care privesc un dosar deja înregistrat în ECRIS se vor constitui în dosar asociat.

Din perspectiva acestor dispoziții legale, cererea de sesizare a Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a fost înregistrată în dosar asociat, cu nr. x/2018.

Dispozițiile art. 151 C. proc. civ., invocate ca temei de drept al cererii de repunere pe rol a cauzei, prevăd că "Pricina poate fi repusă pe rol, dacă instanța găsește necesare noi lămuriri."

Prin urmare, față de dispozițiile legale sus enunțate și motivele invocate de contestator în susținerea cererii de repunere pe rol a cauzei, Înalta Curte constată că cererea de repunere pe rol este neîntemeiată.

Examinând hotărârea atacată pe calea contestației în anulare, Înalta Curte reține următoarele:

Prin Decizia nr. 297 din 15 februarie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins cererea de repunere pe rol formulată de recurentul A..

A respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul C., în prezent decedat, continuat de A., F. și B., împotriva Deciziei nr. 399A din 20 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a exercitat calea extraordinară de atac a contestației în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În condițiile în care, în cauză, intimații au invocat excepții procesuale dirimante și peremptorii, ce vizează tardivitatea și inadmisibilitatea căii de atac, lipsa de interes și a calității procesual active a contestatorului, Înalta Curte, în temeiul art. 137 C. proc. civ., urmează a le examina cu prioritate, reținând următoarele:

Potrivit art. 319 C. proc. civ.:

"Contestația se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă.

Contestația se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin. (1) lit. b) sau c).

Împotriva hotărârilor irevocabile, care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă".

Cum Decizia nr. 297 din data de 15 februarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin care a fost respins recursul declarat de reclamantul C., în prezent decedat, continuat de A., F. și B., împotriva Deciziei nr. 399A din 20 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, este irevocabilă, nesusceptibilă de executare silită, termenul de declarare a contestației în anulare este de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoștință de hotărâre.

Or, în condițiile în care contestatorul A. a formulat prima contestația în anulare împotriva deciziei sus menționate la data de 14 noiembrie 2014, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2017, Înalta Curte reține că această dată reprezintă data luării la cunoștință a hotărârii atacate.

Din această perspectivă, în raport de dispozițiile art. 319 alin. (1) teza I C. proc. civ., Înalta Curte reține că termenul de 15 zile în care putea fi exercitată contestația în anulare s-a împlinit la data de 30 noiembrie 2017, care a fost declarată zi liberă, așa încât s-a prelungit până la data de 4 decembrie 2017.

Or, în condițiile în care contestația în anulare a fost înregistrată la data de 29 ianuarie 2018, peste termenul legal prevăzut de dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte constată că, în cauză, este incidentă excepția dirimantă și peremptorie a tardivității, situație în care contestația în anulare formulată de A. urmează a fi respinsă, ca tardiv formulată.

Din această perspectivă, Înalta Curte reține că nu se mai impune analizarea celorlalte excepții invocate.

În temeiul art. 274 C. proc. civ. urmează a fi obligat contestatorul A. la plata sumei de 16.619 RON, cheltuieli de judecată către intimatul D., reprezentând onorariu de avocat (ordinul de plată nr. x și factura nr. x din 26 februarie 2018, în copie conformă cu originalul).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de contestatorul A..

Respinge, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 297 din data de 15 februarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Obligă pe contestatorul A. la plata sumei de 16.619 RON cheltuieli de judecată către intimatul D..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 martie 2019.

Procesat de GGC - CL