ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 725/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 17.12.2014 sub nr. de dosar x/2014, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) a solicitat instanței să aprecieze asupra calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul A..

Soluția primei instanțe

Prin sentința nr. 2385 din 29.09.2015, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

Cererea de recurs

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., a declarat recurs pârâtul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând în principal admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, iar în subsidiar modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantului CNSAS.

Susține recurentul că indicarea generică a unor fapte care ar fi putut doar să producă un impact negativ asupra drepturilor subiective ale persoanei nu poate atrage incidența dispozițiilor legale prevăzute de art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008.

În opinia recurentului, toate documentele prezentate de reclamantul CNSAS drept probe în susținerea calității acestuia de lucrător al securității sunt fie documente cu caracter general care reiau directive oficiale ale regimului, fie documente care nu dovedesc vreo vătămare efectivă a dreptului sau libertăților fundamentale ale vreunei persoane.

Apărările intimatului-reclamant

Prin întâmpinare, intimatul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 8 iunie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 26 octombrie 2017, Completul de filtru a constatat, în funcție de conținutul Raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplinește cerințele de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată.

Cu privire la fondul recursului

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Nu se impune casarea hotărârii recurate prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Verificarea recurentului-reclamant A. a avut ca temei legal cererea nr. x adresată CNSAS de către B., care și-a exercitat dreptul legal și legitim de acces la propriul dosar, prevăzut de art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Petiționarul a solicitat verificarea posibilei calități de lucrător al Securității, în sensul legii, cu privire la toți ofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului identificat în arhiva C.N.S.A.S. pe numele său.

Documentele semnate olograf în dosarul nr. x (titular B.) atestă fără dubiu faptul că recurentul-reclamant A., în calitate de angajat al fostului Minister de Interne, având gradul de plutonier adjutant la Postul de Miliție Creaca din cadrul IJ Sălaj a contribuit în mod direct la instrumentarea acțiunii de urmărire informativă desfășurată de organele de Securitate asupra lui B..

Recurentul-reclamant a participat la acțiunea de verificare derulată asupra unui student la Facultatea de Mine Petroșani, devenit ulterior pastor al Bisericii Baptiste din Zalău, urmărit ca membru al acestui cult, precum și pentru "legături de corespondență" cu cetățeni străini.

Conform art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, calitatea de lucrător al fostei Securități există în persoana tuturor celor care au participat la suprimarea/îngrădirea drepturilor fundamentale ale omului, indiferent de gradul de contribuție mai mare sau mai mic avut la realizarea acțiunilor interzise. Calitatea de lucrător al fostei Securități se dobândește în persoana fiecărui participant care contribuie la producerea rezultatului vătămător, circumscris consecințelor decurgând din încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Recurentul a încălcat mai multe drepturi și libertăți fundamentale ale omului în principal dreptul la viața privată și dreptul la libertatea conștiinței și a religiei, drepturi încălcate odată ce, prin intermediul acțiunilor informative coordonate de recurent, se obțineau date referitoare la preocupările, viața de zi cu zi precum și la convingerile religioase ale persoanei urmărite.

Înalta Curte constată că recurentul adopta o poziție activă în raport cu informatării săi, care erau instruiți de recurent cu privire la persoana despre care ar fi trebuit să furnizeze informații, la categoriile de informații care interesau Securitatea, precum și cu privire la modalitatea de obținere a informațiilor.

Simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la o persoană urmărită de Securitate fără acordul acesteia și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o îngrădire a dreptului la viață privată.

Curtea de Apel București a arătat care au fost argumentele care au creat convingerea instanței, în sensul că recurentul a încălcat drepturi fundamentale ale omului.

Prin urmare, în mod corect, prima instanță a observat întrunirea, în speță, a celor două condiții necesare, potrivit art. 2 lit. a din O.U.G, nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru constatarea calității de lucrător al Securității: recurentul-pârât este fost subofițer al Miliției și, în această calitate, a încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Soluția instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, neexistând motive de casare a hotărârii recurate, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 2385 din 29 septembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 februarie 2018.