ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 709/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x pe rolul Tribunalului Brăila reclamanta A. a formulat contestație împotriva răspunsului formulat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Direcția Județeană pentru Cultură Brăila, înregistrat sub nr. x și comunicat la data de 27.03.2017.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că anterior, a formulat contestația înregistrată la Direcția Județeană de Cultură Brăila (D.J.C.) sub nr. x/2017, contestație în cadrul procedurii grațioase care viza înștiințarea D.J.C. x din 19.02.2017 prin care această instituție i-a comunicat declanșarea procedurii de clasare privind imobilul proprietatea acesteia.

Prin plângerea menționată, a arătat că deține calitatea de proprietară a imobilului situat în Brăila, Calea x nr. 14, în privința căruia a depus spre avizare la D.J.C. Brăila -documentația de "desființare locuință C1" de la adresa menționată și a înțeles să conteste în termenul legal prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004 următoarele acte administrative emise de către cele două autorități publice pentru motive de netemeinicie și nelegalitate, solicitând D.J.C. revocarea de îndată a acestora, după cum urmează:

- Înștiințarea Direcției Județene pentru Cultură Brăila cu nr. ieșire 3323/20.12.2016 de respingere a documentației menționate ca urmare a deciziei Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice din 14.12.2016, înștiințare la care a revenit în data de 17.01.2017, atașând evaluarea orientativă a imobilului;

- Decizia Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice 10 din cadrul Ministerului Culturii din România din data de 14.12.2016 de respingere a documentației menționate (necomunicată contestatoarei) la care D.J.C. face referire;

- Înștiințarea Direcției Județene pentru Cultură Brăila cu nr. ieșire 157/30.01.2017 prin care, urmare a corespondenței din 17.01.2017, a fost înștiințată că Direcția Județeană pentru Cultură Brăila a declanșat procedura de clasare de urgență a imobilului suspus avizării;

- Înștiințarea Direcției Județene pentru Cultura Brăila cu nr. ieșire x din 19.02.2017 prin care am fost reînștiințată despre declanșarea procedurii de clasare a imobilului, înștiințare care cuprinde și mențiunea analizării propunerii de clasare de urgență în ședința CZMI 10 din data de 01.02.2017;

- Deciziei Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice 10 (CZMI 10) din data de 01.02.2017, decizie care i-a fost comunicată în extras prin adresa x/19.02.2017 și care consemnează că CZMI a apreciat că, dat fiind inițierea anterioară a procedurii de clasare, documentația DTAD de proiectare a intervenției "desființare locuință C1" "nu poate fi pe ordinea de zi" (necomunicată contestatoarei), decizie la care D.J.C. face referire.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul Ministerul Culturii și Identității Naționale a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brăila, invocând dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

2.1. Hotărârea Tribunalului Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 1449/04.09.2017, Tribunalul Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel Tribunalul Brăila a reținut că art. 10 din Legea nr. 554/2004 stabilește faptul că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene se soluționează în fond de către tribunal, iar cele emise de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de către secțiile administrativ-fiscale ale curților de apel.

Obiectul prezentului litigiu vizează un act emis de o instituție centrală respectiv Ministerul Culturii și Identității Naționale, fapt ce atrage competența de a soluționa prezenta cauză a curții de apel din raza domiciliului reclamantului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați la data de 14.09.2017 sub același număr.

Prin precizările depuse la dosar, la data de 10.10.2017, reclamanta a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu atât cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, cât și cu Direcția Județeană pentru Cultură Brăila și a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă și a Direcției Județene pentru Cultură Brăila.

Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta Direcția Județeană pentru Cultură Brăila a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Galați, arătând că dintre actele contestate de către reclamantă două sunt acte emise de către Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 10, iar celelalte sunt emise de către Direcția Județeană pentru Cultură Brăila.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Galați, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 263 din 14 decembrie 2017, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Galați, invocată de pârâta Direcția Județeană pentru Cultură Brăila.

A declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Culturii și Identității Naționale și Direcția Județeană pentru Cultură Brăila, în favoarea Tribunalului Brăila, secția de contencios administrativ și fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și, în temeiul art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., a suspendat din oficiu judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea judecării conflictului de competență.

Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a reținut că, astfel cum rezultă din cererea introductivă de instanță și din precizările depuse de reclamantă la dosar la data de 09.11.2017, reclamanta a înțeles să conteste următoarele acte: răspunsul la plângerea prealabilă emis de Direcția Județeană pentru Cultură Brăila cu adresa nr. x/2017 și comunicare emisă de Direcția Județeană pentru Cultură Brăila sub nr. x/2016, Decizia Comisiei zonale a monumentelor istorice nr. 10 din data de 14.12.2016, Înștiințare privind declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență a imobilului din mun. Brăila, emisă de Direcția Județeană pentru Cultură Brăila cu adresa nr. x/2017, Înștiințare nr. x/19.02.2017 emisă de Direcția Județeană pentru Cultură Brăila privind demararea procedurii de clasare, Decizia Comisiei zonale a monumentelor istorice nr. 10 din data de 01.02.2017.

În raport de obiectul dedus judecății, curtea de apel a constatat incidența prevederilor art. 10 alin. (1) teza 1 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale (...)"

Curtea de apel a constatat că reclamanta nu a solicitat anularea vreunui act emis de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, actele a căror anulare se solicită fiind emise de o autoritate publică județeană, respectiv de un organism regional.

Astfel, atât răspunsul la plângerea prealabilă nr. 730/23.03.2017, cât și înștiințările nr. 3323/20.10.2016, nr. 157/30.01.2017 și nr. x/19.02.2017 au fost emise de către Direcția Județeană pentru Cultură Brăila.

Reținând că actele contestate în cauză au fost emise de o autoritate publică județeană, respectiv de un organism regional (zonal), Curtea de apel a conchis că, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența materială de soluționare a prezentei cauze revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Prin cererea înregistrată sub nr. x pe rolul Tribunalului Brăila reclamanta A. a formulat contestație împotriva răspunsului formulat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Direcția Județeană pentru Cultură Brăila, înregistrat sub nr. x și comunicat la data de 27.03.2017.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că anterior, a formulat contestația înregistrată la Direcția Județeană de Cultură Brăila (D.J.C.) sub nr. x/2017, contestație în cadrul procedurii grațioase care viza înștiințarea D.J.C. x din 19.02.2017 prin care această instituție i-a comunicat declanșarea procedurii de clasare privind imobilul proprietatea acesteia.

În urma plângerii formulate, pârâtul Ministerul Culturii a comunicat că plângerea a fost transmisă către D.J.C. Brăila în vederea soluționării, iar Direcția Județeană Brăila a comunicat că procedura de clasare de urgență este întemeiată și legală, făcând referire la deciziile Comisiei Zonale nr. 10 pentru monumente istorice.

Prin precizările depuse la dosar, în fața Curții de Apel Galați, la data de 10.10.2017, reclamanta a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu atât cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, cât și cu Direcția Județeană pentru Cultură Brăila și a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă și a Direcției Județene pentru Cultură Brăila.

Pornind de la această situație de fapt, Înalta Curte constată că pentru a soluționa prezentul conflict negativ de competență trebuie stabilit scopul procesual avut în vedere de reclamantă prin prezentul demers judiciar, precum și care sunt actele producătoare de efecte juridice apreciate ca fiind vătămătoare de către reclamantă.

Astfel, deși reclamanta a înțeles să formuleze contestație "împotriva răspunsului formulat de pârâtul Ministerul Culturii și Identității Naționale prin Direcția Județeană pentru Cultura Brăila", răspuns cu nr. 730/23.03.2017, în fapt, din conținutul cererii de chemare în judecată, finalitatea demersului său judiciar constă în a obține anularea actelor administrative emise de Direcția Județeană pentru Cultură Brăila și de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice prin care s-a dispus declanșarea procedurii de clasare a imobilului construcție, proprietatea reclamantei și totodată, respingerea cererii de desființare a respectivului corp de clădire.

Din cererea de chemare în judecată, precum și din lucrările dosarului rezultă că actele administrative contestate, inclusiv Răspunsul nr. x, care are natura unui act accesoriu deoarece a fost emis în soluționarea recursului grațios exercitat de reclamantă împotriva actului pretins vătămător, au fost întocmite de Direcția Județeană pentru Cultură Brăila și Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, chiar dacă în antet este menționată și instituția centarlă sub autoritatea căreia își desfășoară activitatea celor două autorități locale, respectiv Ministerul Culturii și Identității Naționale.

De altfel, chiar reclamanta în petitul cererii de chemare în judecată menționează că își îndreaptă contestația împotriva răspunsului formulat de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin Direcția Județeană pentru Cultură Brăila.

Conform dispozițiilor art. 16 din H.G. nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Identității Naționale, la nivelul județelor și al municipiului București funcționează direcțiile județene pentru cultură, respectiv a municipiului București, servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, ale Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Potrivit prevederilor art. 1 din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, aprobat prin Ordinul nr. 2173 din 28 martie 2013 "(2) Comisia Națională a Monumentelor Istorice, denumită în continuare Comisia, este, potrivit legii, organism științific de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul protejării monumentelor istorice, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii, denumit în continuare Ministerul.

(3) Comisiile zonale ale monumentelor istorice, denumite în continuare comisii zonale, funcționează ca organisme științifice de specialitate descentralizate ale Comisiei, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul protejării monumentelor istorice."

La art. 7 din același act normativ sunt reglementate comisiile zonale și teritoriul de competență al fiecărei comisii, iar conform art. 7 alin. (4) lit. j) Comisia zonală 10, cu sediul la Slobozia, cuprinde județele Călărași, Ialomița, Slobozia și Buzău.

Prin urmare, Comisia zonală a monumentelor istorice 10 este un organism regional.

Pe de altă parte, în calificarea unei autorități publice ca fiind centrală sau locală nu este determinantă subordonarea ierarhică și nici personalitatea juridică a acesteia ci, capacitatea administrativă de a emite acte producătoare de efecte juridice prin ele însele, cu întindere teritorială limitată la o unitate administrativ-teritorială sau o regiune a țării.

În acest context, normele de competență aplicabile sunt cele stabilite de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit cărora:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

Dispozițiile legale mai sus enunțate instituie două criterii pentru stabilirea competenței materiale în judecarea în fond a cauzelor de contencios administrativ, respectiv criteriul poziționării autorității emitente în sistemul autorităților publice și criteriul valoric.

În privința criteriului rangului autorității emitente, aplicabil în speță, prezintă relevanță emitentul actelor contestate, respectiv Direcția Județeană de Cultură Brăila și Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, ambele autorități publice locale, în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte constată că soluționarea litigiului de față cade în competența secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Brăila.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pârâții Direcția Județeană pentru Cultură Brăila și Ministerul Culturii și Identității Naționale în favoarea Tribunalului Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 februarie 2018.