ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1508/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal la data de 31.10.2014, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Municipiul Rădăuți a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programe Europene, anularea notei de neconformitate nr. x/06.02.2014 și, implicit a corecției financiare de 5%, în valoare de 16.773,15 RON, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 4.025,56 RON.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin sentința nr. 599 din 05 martie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta U.A.T. Municipiul Rădăuți, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programe Europene și a anulat nota de neconformitate nr. x/06.02.2014, emisă de pârât.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinței nr. 599 din 05 martie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat.

Recurentul-pârât susține, în esență, că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente speței, respectiv a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006 potrivit cărora:

"Scopul prezentei ordonanțe de urgență îl constituie: (...) b) tratamentul egal".

În dezvoltarea acestei critici, recurentul-pârât reiterează apărările formulate prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond, susținând că, în mod greșit, prima instanță a apreciat că U.A.T. Municipiul Rădăuți a respectat legislația privind achizițiile publice și nu a favorizat societatea A. S.R.L. la câștigarea procedurii de achiziție publică.

La termenul de judecată din 26 aprilie 2017, instanța, din oficiu, a invocat incidența în speță a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 5 din C. proc. civ., republicat, în raport de de situația, potrivit căreia, instanța de fond a analizat legalitatea și temeinicia doar a Notei de neconformitate, nu și a Deciziei de soluționare a contestației formulată împotriva actului primar de control, încălcând astfel regulile de procedură prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011.

Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând motivele de recurs în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru considerentele prezentate în continuare.

2.1. Argumente de fapt și de drept

Prin acțiunea dedusă judecății, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Municipiul Rădăuți a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programe Europene, anularea Notei de Neconformitate AMPOR nr. x/06.02.2014 și, implicit a corecției financiare de 5%, în valoare de 16.773,15 RON, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 4.025,56 RON.

În motivarea de fapt a demersului său judiciar, reclamanta a arătat că Nota de Neconformitate i-a fost transmisă ca anexă la Informarea privind situația cheltuielilor aprobate la cererea de rambursare nr. 3, având nr. 33857/01.07.2014, referitoare la contractul de finanțare nr. x/22.03.2013. A mai arătat reclamanta că împotriva Notei de Neconformitate și a Informării din 01.07.2014 a formulat contestație, care a fost respinsă prin Decizia Comisiei de Soluționare a Contestațiilor din cadrul MDRAP nr. 278/01.09.2014.

Prin sentința recurată, instanța de fond s-a pronunțat doar asupra Notei de Neconformitate, deși în considerentele hotărârii, în baza susținerilor formulate de părți, s-a raportat și la Decizia de soluționare a contestației nr. 278/01.09.2014.

Această modalitate de abordare și soluționare a prezentului litigiu reprezintă o încălcare a regulilor imperative de procedură stabilite de O.G. nr. 66/2011, generată de lipsa manifestării rolului activ al judecătorului, astfel cum acest principiu este reglementat de art. 22 din C. proc. civ., republicat.

Dispoziții legale incidente

Conform dispozițiilor art. 46 din O.G. nr. 66/2011: (1) "Împotriva titlului de creanță se poate formula contestație în condițiile prezentei ordonanțe de urgență".

(2) "Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătura dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condițiile legii" (alin. (2).

De asemenea, potrivit art. 51 alin. (2) din același act normativ, "Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare".

Prin urmare, din economia dispozițiilor legale menționate rezultă că procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare reprezintă un titlu de creanță împotriva reclamantei, care poate fi contestat pe cale administrativă, potrivit procedurii speciale instituite de O.G. nr. 66/2011, iar după finalizarea acestei proceduri, numai decizia de soluționare a contestației poate fi atacată de contestatar la instanța de contencios administrativ competentă, în condițiile și termenele prevăzute de Legea nr. 554/2004.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că reclamanta U.A.T. Municipiul Rădăuți s-a conformat dispozițiilor legale mai sus menționate și a urmat procedura administrativă care s-a finalizat prin emiterea Deciziei de soluționare a contestației nr. 278/01.09.2014 de către Serviciul Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene din cadrul M.D.R.A.P.

Este adevărat că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta nu a formulat un petit distinct privind anularea și a Deciziei de soluționare a contestației formulate împotriva Notei de Neconformitate AMPOR nr. SVAPCI 58054/06.02.2014, însă în motivarea acțiunii a făcut mențiune și s-a raportat la decizia respectivă, pe care a anexat-o cererii .

De altfel, în cuprinsul Notei de neconformitate se menționează că împotriva acesteia se poate formula plângere prealabilă, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar în finalul deciziei de soluționare a contestatției administrative, se precizează că "prezenta decizie este definitivă în sistemul căilor administrative de atac și poate fi atacată la Curtea de apel București, în condițiile art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004".

În acest context, instanța de fond, pentru a putea soluționa prezenta cauză cu aplicarea corectă a dispozițiilor procedurale legale stabilite de O.U.G. nr. 66/2011, trebuia să dea dovadă de rol activ și să solicite părții reclamante precizări în legătură cu demersul său judiciar, în vederea stabilirii limitelor învestirii instanței de judecată, în raport de dispozițiile imperative ale O.U.G. nr. 66/2011 citate anterior.

Or, judecătorul fondului s-a limitat a analiza temeinicia și legalitatea exclusiv ale actului administrativ primar, respectiv Nota de neconformitate AMPOR nr. x/06.02.2014, deși în considerentele hotărârii a menționat despre existența Deciziei de soluționare a contestației nr. 278/2014, pronunțând doar anularea Notei de neconformitate.

Procedând în acest mod, raționamentul juridic al primei instanțe ca și soluția pronunțată sunt lipsite de eficacitate juridică, atâta vreme cât, actul administrativ definitiv, producător de efecte juridice în sensul legii și care poate face obiectul acțiunii în contencios administrativ nu a fost anulat de către instanța de judecată.

În aceste condiții, instanța de fond a pronunțat o soluție greșită, iar faptul că nu a cercetat legalitatea și temeinicia și ale Deciziei de soluționare a contestației administrative echivalează cu nesoluționarea litigiului conform regulilor de drept care ii sunt aplicabile și, în consecință, cu necercetarea fondului cauzei, fiind astfel incident

Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut constant în jurisprudența sa că "dreptul la un proces echitabil nu poate trece drept efectiv, decât dacă cererile și observațiile părților sunt cu adevărat studiate adică examinate de către tribunalul sesizat". Art. 6 din C.E.D.O. implică în sarcina instanței obligația de a face o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor și ofertelor de dovezi ale părților, dând astfel posibilitatea și instanței de control judiciar de a verifica legalitatea și temeinicia hotărârii de primă instanță.

Fiind nesocotite dispozițiile art. 22 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. potrivit cărora judecătorul are îndatorirea de a asigura aplicarea corectă a regulilor de drept, precum și a normelor de drept material și de a respecta el însuși toate principiile fundamentale care guvernează procesul civil, a fost încălcat astfel dreptul părților la un proces echitabil, fiindu-le cauzată o vătămare procesuală care nu poate fi înlăturată altfel decât prin casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru a se asigura părților accesul la dublul grad de jurisdicție, ca garanție a legalității și temeiniciei hotărârii judecătorești ce va fi dată în cauză.

Instanța de fond, astfel cum dispune expres art. 501 din C. proc. civ., republicat va judeca din nou litigiul pentru a efectua cercetarea judecătorească într-un cadru procesul corect stabilit, în raport de pretențiile concrete deduse judecății, determinate în urma solicitării de precizări și lămuriri cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, ținând seama de toate motivele și apărările invocate de reclamantă prin acțiune, de pârâtă prin întâmpinare și de celelalte critici de care s-a prevalat recurenta, întemeiate pe dispozițiile art. 488 punctul 8 din C. proc. civ., republicat și a căror examinare a devenit inutilă, prin raportare la soluția dispusă prin prezenta decizie, de casare a hotărârii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (2) și ale art. 497 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale. Administrației Publice și Fondurilor Europene împotriva sentinței nr. 599 din 05 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 aprilie 2017.