ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 981/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Est a solicitat anularea concursului organizat- pentru ocuparea posturilor vacante în cadrul STC pentru POC Bazinul Mării Negre 2014-2019, precum și obligarea pârâților la organizarea unui nou concurs cu respectarea întocmai a legislației în materie în vigoare în România.

2.1. Prin sentința nr. 2860 din 5 iulie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Est în favoarea Tribunalului Constanța, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut incidența în cauză a prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ținând seama de rangul autorității publice chemate în judecată, respectiv de calitatea pârâtei Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Est de autoritate publică locală, având în vedere și prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 315/2004 și ale art. 4 lit. a) din H.G. nr. 398/2015.

Curtea de apel a apreciat că nu are relevanță faptul că o parte dintre membrii comisiei de concurs au fost reprezentanți ai pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene, ci exclusiv capacitatea de drept administrativ a pârâtei organizatoare a concursului a cărui nelegalitate se invocă.

Totodată, a considerat că nu are relevanță nici invocarea excepției de nelegalitate a acordului de delegare a atribuțiilor, întrucât aceasta se circumscrie unui motiv de anulare a concursului, nefiind un capăt de cerere distinct de cele formulate inițial, acordul de delegare fiind un act premergător al organizării concursului contestat.

2.2. Tribunalului Constanța, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2229 din 21 decembrie 2017, a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și, constatând existența unui conflict negativ de competență, a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în considerarea calității de pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene de autoritate publică centrală.

Procesul de recrutare pentru posturile vacante din cadrul Secretariatului Tehnic Comun pentru "Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020" a avut loc în perioada 18-19 mai 2016, la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (denumirea de la acea dată), calitatea de Autoritate de Management revenind astfel ministerului pârât.

Tribunalul a reținut că în cauză se constată existența unei chestiuni litigioase cu privire la calitatea de organizator al concursului contestat, reclamanta susținând că acesta a fost organizat- de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene iar pârâții consideră că organizarea a revenit Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, în baza Acordului cadru privind implementarea Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 nr. x/09.11.2015.

Prin urmare, a apreciat că această chestiune nu poate fi tranșată prin stabilirea competenței materiale de judecată, ci prin analiza fondului cauzei, cu atât mai mult cu cât cu privire la acordul menționat s-a invocat o excepție de nelegalitate.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (1), 134 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii.

Obiectul cauzei deduse judecății vizează anularea Concursului organizat- pentru ocuparea posturilor vacante în cadrul Secretariatului Tehnic Comun pentru Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și obligarea pârâților la organizarea unui nou concurs cu respectarea întocmai a legislației în materie în vigoare în România.

Se reține că în cauză reclamanta a contestat rezultatul concursului organizat- de pârâți, la care aceasta a participat, decizia de respingere a contestației fiind emisă de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.

Din actele dosarului și potrivit apărărilor formulate de cei doi pârâți, rezultă că organizarea concursului a revenit Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Est, aceasta, în calitate de angajator al personalului Secretariatului Tehnic Comun pentru Programul Operațional Comun "Bazinul Mării Negre 2014-2020" a aprobat, la data de 08.04.2016, Procedura privind recrutarea și selecția personalului, anunțul privind recrutarea și selecția personalului fiind publicat de această pârâtă, iar prin decizia nr. 307RU din 26.04.2016 Agenția a numit reprezentanții săi în Comisia de concurs.

Atribuțiile delegate pârâtei Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Est în vederea implementării acestui program operațional comun și derulării activităților de Secretariatului Tehnic Comun au fost stabilite prin Acordul cadru privind implementarea Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, încheiat între cei doi pârâți în cauză (pct. 38).

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Pentru stabilirea competenței materiale, prevederile menționate instituie două criterii, respectiv criteriul poziționării autorității emitente în sistemul autorităților publice și criteriul valoric, astfel cum s-a reținut, cu caracter unitar, în jurisprudența Înaltei Curți.

În speță, este relevant criteriul rangului autorității publice.

Instanța de control judiciar constată că în mod corect Curtea de apel a reținut, în raport cu obiectul litigiului dedus judecății, că, sub aspectul competenței de soluționare, cauza intră sub incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/204, față de împrejurarea că, în speță, pârâta Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Est, care a organizat- concursul contestat de reclamantă și a soluționat contestația administrative a părții cu privire la rezultatul concursului, este autoritate publică asimilată autorităților locale.

Faptul că în cauză a fost chemată în judecată și o autoritate publică centrală nu are relevanță, în condițiile în care emitentul actului este o autoritate publică locală.

În raport cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, se reține că atât reclamanta, cât și autoritatea pârâtă au domiciliul, respectiv, sediul în raza teritorială a Tribunalului Constanța.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei, privind pe pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene (fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) - Direcția Generală Programe Europene - Direcția AM Programe Cooperare Teritorială Europeană și Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud Est, în favoarea Tribunalului Constanța, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 martie 2018.