ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1967/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1967/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra contestației în anulare ce face obiectul prezentei cauze;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
Prin decizia nr. 4085 din 14 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 2291 din 16 iunie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 4085 din 14 decembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal
A. a formulat contestație în anulare, înregistrată la data de 2 martie 2018, fondată pe prevederile art. 503 alin. (1) și (2) pct. 2 C. proc. civ.
În susținerea cererii astfel formulate, contestatorul a apreciat că instanța de recurs a încălcat următoarele dispoziții legale:
- art. 248 alin. (5) și art. 424 alin. (5) C. proc. civ., întrucât a emis o "decizie", deși trebuia să pronunțe o "încheiere"
- art. 397 C. proc. civ., întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra cererii de amânare a judecății cauzei
- art. 157 alin. (1) lit. g C. proc. civ., procedura de citare nefiind legal îndeplinită, citația necuprinzând obiectul dosarului, iar recurentul nefiind prezent la judecată;
- art. 503 alin. (1) și (2) pct. 2 C. proc. civ.
II. Soluția asupra contestației în anulare
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și decizia atacată, prin prisma prevederilor legale incidente, Înalta Curte va respinge contestația în anulare formulată de A., ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente.
Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce poate fi exercitată numai în cazurile și condițiile expres și limitativ prevăzute de art. 503 din C. proc. civ.
Argumentele de fapt și de drept relevante
Art. 503 din C. proc. civ., prevede: (1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
(2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:
dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.
Deci, pentru a promova contestație în anulare se cere, pe de o parte, ca hotărârea care se contestă să fie definitivă, iar, pe de altă parte, se cere ca motivul pe care se sprijină această cale de atac să nu fi putut fi invocat pe căile ordinare de atac.
În cauza de față, prin decizia nr. 4085 din 14 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 2291 din 16 iunie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cum, în speță, hotărârea atacată este dată în cadrul soluționării unei contestații în anulare, ce a fost respinsă ca inadmisibilă, aceasta nu este, în niciun caz, o hotărâre ce poate fi supusă, prin urmare, căii de atac a contestației în anulare.
Analizând hotărârea atacată prin prisma dispozițiilor în temeiul cărora a fost pronunțată, Înalta Curte constată că cererea contestatorului nu îndeplinește cerințele minime de admisibilitate pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac, hotărârea împotriva căreia s-a formulat contestația în anulare fiind pronunțată tot într-o contestație în anulare, motiv pentru care prezenta contestație în anulare este inadmisibilă.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că decizia atacată în prezenta cauză nu face parte din hotărârile care pot fi atacate cu contestație în anulare astfel cum permit dispozițiile art. 503 C. proc. civ.
Pentru aceste motive, în raport de dispozițiile art. 508 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 4085 din 14 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 4085 din 14 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 mai 2018.