ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1959/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. x, reclamanta A. a formulat în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară contestație împotriva Rezoluției de clasare nr. x din 05.11.2014 emisă de Inspecția Judiciară pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând instanței să dispună următoarele:

- admiterea contestației, desființarea Rezoluției de clasare nr. x din 05.11.2014, obligarea Direcției de inspecție judiciară pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii la începerea cercetării disciplinare și sancționarea disciplinară pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de Legea nr. 303/2004 art. 99 lit. b) și lit. i) și art. 991 alin. (1) și alin. (2) a celor 2 judecători: B. și C. de la Curtea de Apei Suceava, secția penală care, cu rea-credință și gravă neglijență, au încălcat intenționat și cu bună-știință și au nesocotit din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material și procesual în dosar penal x/2011 Curtea de Apel Suceava, secția penală, prin care au fost admis în parte apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și de către apelanta-inculpata dr. A. împotriva sentinței penale 171/27 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția penală în dosar x/2011, producând astfel o gravă vătămare condamnatei dr. A.;

- să constate că în prezent doar sesizarea instanței reprezintă singura cale de atac împotriva actului administrativ reprezentat de Rezoluția de clasare nr. x din 05.11.2014 emisă de inspector judiciar (care nu-și dezvăluie identitatea) din Direcția de inspecție judiciară pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii,

- obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să comunice numele inspectorului judiciar din cadrul Direcției de inspecție judiciară pentru judecători care a emis în mod nelegal Rezoluția de clasare nr. x din 05.11.2014,

- obligarea Consiliului Superior al Magistraturii - Direcția de inspecție judiciară pentru judecători să-i comunice documentația care a stat la baza emiterii nelegale a Rezoluției de clasare nr. x din 05.11.2014.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin sentința nr. 1657 din data de 10.06.2015 Curtea de Apel București, secția a VIII contencios administrativ și Fiscal a respins excepția lipsei procedurii prealabile; respingând și pe fond acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară, C. și B., ca nefondată.

Atât împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond - sentința civilă nr. 1657/10 iunie 2015 cât și împotriva încheierii de ședință din data de 29.04.2015 a formulat recurs reclamanta A. solicitând admiterea recursului, desființarea Încheierii de ședință din data de 29.04.2015 și a sentinței civile nr. 1657/10 iunie 2015, ambele fiind pronunțate în dosarul nr. x/2014 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

3.1. Examinarea recursului în completul de filtru, în condițiile art. 499 C. proc. civ.

Raportul a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 13.10.2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din data de 20.09.2017, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, fixând termen de judecată pe fond a recursului.

3.2. Analizarea condițiilor de admisibilitate în principiu a recursului

Analizând, cu prioritate, regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Completul de filtru reține că, în ședința Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 13 februarie 2017 a fost stabilit, cu titlu de principiu, că rezoluția de clasare a sesizării pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii - Direcția de Inspecție Judiciară în temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, poate fi contestată, în fața instanței de contencios administrativ, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

La adoptarea acestei soluții s-a avut în vedere aplicarea principiului prevăzut de art. 5 alin. (3) din C. proc. civ., referitor la judecarea pricinilor potrivit dispozițiilor edictate pentru instituția juridică asemănătoare (cea mai apropiată), în speță a regimului juridic aplicabil acțiunii exercitate împotriva rezoluției de respingere a sesizării (art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată).

În ședința Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 9 octombrie 2017, în unanimitate, a fost adoptată soluția de unificare a practicii în sensul că, în ipoteza în care contestația formulată împotriva rezoluției de clasare a sesizării pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii-Direcția de Inspecție Judiciară în temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, a fost soluționată pe fond de prima instanță prin prisma dispozițiilor de procedură din Legea nr. 317/2004, recursul este inadmisibil.

Completul de filtru reține că, potrivit art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004,

"Art. 47. - (1) În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată:

a) admiterea sesizării, prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;

b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt care a determinat sesizarea, precum și în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b; rezoluția de clasare este definitivă;

c) respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

(3) Rezoluția inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-șef. Inspectorul-șef poate dispune completarea cercetării disciplinare de către inspectorul judiciar. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef.

(4) Rezoluția inspectorului judiciar poate fi infirmată de inspectorul-șef, în scris și motivat, acesta putând dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, una din soluțiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c).

(5) Rezoluția de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) și alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

(6) Soluțiile pe care le poate pronunța secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București sunt:

a) respingerea contestației;

b) admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului judiciar sau, după caz, a inspectorului-șef și trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.

(7) Hotărârea secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București este irevocabilă."

Exercitarea căilor de atac este guvernată de principiul legalității, potrivit căruia căile de atac sunt instituite de lege, ceea ce înseamnă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege.

Astfel, în raport cu dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. și cu dispozițiile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, se constată că sentința civilă nr. 1657 din data de 10.06.2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin care prima instanță a respins contestația formulată împotriva Rezoluției de clasare nr. x din 05.11.2014 care s-a dispus clasarea sesizării reclamantei, este definitivă (irevocabilă, în formularea Legii nr. 314/2004).

Potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".

Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".

În cauză, recurentul a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispozițiilor anterior reținute, este definitivă.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că recurenta nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva sentinței atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.

Pentru considerentele expuse, Completul de filtru, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 1657 din 10 iunie 2015 și a încheierii din 29 aprilie 2015 ale Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 mai 2018.