ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 13/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 15.04.2014, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii și B., anularea rezoluției nr. x/2014 din 21.03.2014 de clasare a sesizării din 26.02.2014 și obligarea Inspecției Judiciare la aplicarea unei sancțiuni disciplinare procurorului B.

Prin sentința nr. 1456 din 22 mai 2015 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii, a respins acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive și a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară și B.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. În esență, recurenta a invocat nepronunțarea instanței de fond asupra tuturor aspectelor de nulitate a rezoluției contestate, precum și o interpretare eronată a dispozițiilor aplicabile în cauză.

Intimații-pârâți Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară au depus fiecare întâmpinare și, fără a invoca excepții, au solicitat respingerea căii de atac și menținerea ca legală a sentinței instanței de fond.

Prin raportul întocmit în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., s-a constatat că, anterior oricărei analize în cauză, recurenta A. trebuie să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, datorată conform dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013.

În situația îndeplinirii de către recurentă a acestei obligații, s-a prefigurat incidența dispozițiilor alin. (5) al articolului menționat, magistratul-asistent apreciind ca fundamentată soluția de admitere a excepției inadmisibilității recursului invocată, din oficiu, prin prisma soluției de unificare a jurisprudenței adoptate în ședința din data 9 octombrie 2017 a judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Raportul a fost analizat în completul filtru, a fost comunicat părților potrivit încheierii de ședință din data de 23 octombrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., iar părțile nu au formulat punct de vedere referitor la concluziile acestuia.

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că, raportat la dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, recurenta A. trebuia să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, aferentă căii de atac promovate.

Prin adresa comunicată recurentei la 12.10.2015, dar și prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, a fost adusă la cunoștința acesteia obligația de a achita 200 RON taxă judiciară de timbru.

Potrivit dispozițiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, art. 197 C. proc. civ. statuează că în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează acesteia, netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrag anularea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac în condițiile legii, iar dispozițiile art. 486 alin. (2) stabilesc faptul că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit alin. (3) această cerință fiind prevăzută sub sancțiunea nulității.

Conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenta nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată.

Având în vedere faptul că recurenta nu a îndeplinit obligația achitării taxei judiciare de timbru, Înalta Curte va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. și, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) din același cod, va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 1456 din 22 mai 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2018.