Decizia nr. 1930/2018 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — contestație împotriva sentinței nr. 694/2015 a Tribunalului Brașov

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP și Asociația "B.", pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: - anularea în tot a Notificării de respingere a proiectelor propuse pentru finanțare nr. x; - anularea în tot a Deciziei de respingere nr. 326662/26.11.2014, dată în soluționarea contestației sale și, în consecință, - să se constate că proiectul depus sub nr. x, identificat DGP - AMPOP sub nr. x cu titlul "Unitate pentru procesare pește", a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului și cu normele legale în vigoare, iar, pe cale de consecință, poate fi admis la finanțare. Prin sentința civilă nr. 694/CA din 19 mai 2015 a Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale, invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin întâmpinare și, în consecință, a fost declinată competența soluționării acțiunii în favoarea Curții de Apel Brașov - secția contencios administrativ și fiscal. 1.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 136/2015 din 4 decembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Pescuit și Asociația "B.". 1.

Cererea de recurs Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., criticând hotărârea atacată pentru motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., republicat. În cuprinsul recursului, recurenta-reclamantă a susținut că respingerea acțiunii constituie o greșeală de judecată a primei instanțe, având în vedere că, în speță, Curtea de Apel Brașov nu s-a pronunțat asupra motivelor esențiale ale acțiunii. În acest sens, s-a subliniat că dreptul reclamantei la finanțare este unul ope legis, sub condiția îndeplinirii dispozițiilor Ghidului Solicitantului, iar autoritatea pârâtă trebuia să fie ad legem, în sensul asigurării realizării dreptului și nu a paralizării acestuia. Sub acest aspect, s-a mai susținut că, practic, curtea de apel a copiat motivele de respingere din actele administrative contestate, fără însă a analiza și verifica înscrisurile depuse în susținere și fără a analiza concordanța documentelor contestate cu dispozițiile Ghidului Solicitantului. În acest context, recurenta a subliniat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre fără a intra în cercetarea fondului, motiv pentru care a solicitat casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Brașov, în vederea realizării unei judecăți reale și efective a litigiului. În continuare, recurenta-reclamantă a susținut că instanța de fond a reținut în mod nefondat faptul că pârâta s-ar fi adresat reclamantei cu notificarea privind necesitatea de furnizare a informațiilor suplimentare. Din această perspectivă, s-a învederat că, înainte de a ajunge la concluzia respingerii cererii de finanțare, experții externi au solicitat clarificări numai de la FLAG, deși aveau posibilitatea să solicite astfel de clarificări și solicitantului. Mai mult, se arată că potrivit Ghidului Solicitantului, una dintre condițiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului este depunerea Declarației beneficiarului pe proprie răspundere că va asigura cofinanțarea proiectului, cu indicarea sursei cofinanțării. O astfel declarație de angajament a fost depusă de către reclamantă în cadrul documentației Cererii de finanțare. Referitor la constatarea că, în cadrul Planului de afaceri, nu a fost regăsit calculul detaliat al veniturilor din activitatea nouă rezultată în urma implementării proiectului pentru "Unitate pentru procesare pește", se susține că nici acest aspect nu se regăsește printre condițiile de eligibilitate stabilite prin Ghidul Solicitantului, și trebuie numai avut în vedere ca și criteriu în cadrul evaluării. Aspectul privitor la neconcordanța constatată între - pe de o parte, depunerea unui contract de comodat pe o perioadă de 15 ani având ca obiect imobilul care va fi folosit pentru implementarea proiectului, iar - pe de altă parte, includerea în bugetul indicativ a unor cheltuieli pentru obținerea terenului în valoare de 67.061 RON, a fost relevat abia în Adresa nr. x/2014, nefiind cuprins și în Notificarea de respingere a proiectului nr. 324588/08.09.2014. Așadar, deși Comisia de soluționare a contestațiilor a fost investită cu analiza criticilor aduse de reclamantă Notificării de respingere a proiectului, aceasta, pe lângă analiza motivelor de respingere menționate în Notificarea contestată, a adăugat un nou motiv pentru care proiectul ar fi trebuit respins, depășind astfel, în mod nepermis. limitele investirii sale (fapt omis de instanța de fond). Se mai precizează că sunt eronate și susținerile instanței de fond privind faptul că în speță nu s-a probat că Ministerul - pârât nu a respectat principiile transparenței și tratamentului egal, deoarece la dosar există copia corespondenței electronice dintre Ministerul - pârât și Asociația "B." prin care acesta refuză să pună la dispoziție asociației documentele solicitate, tratamentul discriminatoriu fiind dovedit cu Adeverința nr. 1897/01.07.2015. În continuare, recurenta arată că motivele care au stat la baza emiterii Deciziei de respingere contestată în prezenta cauză sunt neîntemeiate din mai multe perspective. Astfel, se susține că lipsa documentelor care dovedesc capacitatea și sursa de cofinanțare se sancționează prin neacordarea punctajului corespunzător, nu prin respingerea finanțării, iar cheltuielile de informare și publicitate nu fac obiectul bugetului proiectului, nefiind eligibile, ci sunt menționate în contractul de finanțare ca o obligație a solicitantului de a le face din contribuție proprie. În concret, se arată că prin Contractul de comodat nr. 1/2012, solicitantul A. S.R.L. se obligă să folosească imobilul - teren pentru activitățile menționate în contract: sediul de firmă și desfășurarea activităților acesteia, conform obiectului de activitate conținut în Actul său constitutiv, în care sunt prevăzute expres codurile CAEN pentru activitățile a căror finanțare a fost solicitată. De asemenea, în opinia recurentei, nu este necesară existența protocoalelor invocate - tot nejustificat, de către pârâta DG AMPOP din moment ce strategia asociației include procedurile de valorificare a peștelui produs în fermele componente prin procesarea într-o unitate a asociației. Cum, până în prezent, asociația nu are o astfel de unitate de procesare, proiectul beneficiarului A. S.R.L. vine să suplinească această lipsă și este imperios necesar ca în zonă să existe o unitate de procesare la dispoziția asociației cu ferme de acvacultura. În plus, apreciază recurenta faptul că după 81 de zile reclamanta a primit un răspuns de refuz de la contractarea finanțării nu este o procedură acceptată în Ghidul Solicitantului, termenul de răspuns de 5 zile, fiind cu mult depășit și nu s-au depus nici dovezi la dosar care să justifice o astfel de întârziere. Mai precizează faptul că proiectul "Unitate pentru procesare pește" a primit un punctaj de 82 de puncte (max. 100 - min. 60) raportat la criteriile de evaluare - liste de verificare aplicate de FLAG "B.", fiind penalizat prin depunctare tocmai pentru lipsa documentelor justificative privind capacitatea și sursa de cofinanțare, care însă nu sunt condiții eliminatorii pentru obținerea finanțării solicitate și contractarea acesteia. În final, recurenta mai susține că au fost atestate în fals și neconform cu realitatea criteriile de verificare pct. 10 și pct. 11 prin calificarea cu NU a celor două puncte, când, din documentele dosarului Cererii de finanțare - care au calitate de probe - înscrisuri, reiese fără dubiu faptul că "Solicitantul a fost implicat în procesul de evaluare și selecție desfășurat la nivelul FLAG-ului" și că "au fost respectate procedurile interne ale FLAG-ului privind evaluarea și selecția Cererii de finanțare ". Cu privire la excepției nulității absolute a documentului - Anexa 27 - Listă de verificare a cererilor de finanțare selectare de către FLAG și propuse pentru finanțare, se susține că aceasta este întemeiată, având în vedere că numai pentru proiectele reclamantei A. s-a solicitat dovada cofinanțării, în timp ce pentru toate celelalte proiecte finanțate nu s-a solicitat această dovadă, celorlalți fiindu-le aplicată doar neacordarea de puncte pentru lipsa acestei dovezi. Totodată, se susține că Anexa nr. 27 - Lista de verificare a cererilor de finanțare selectate de către FLAG și propuse pentru finanțare, a fost întocmită de o persoană în lipsa cadrului contractual legal. În acest sens, se arată că numai experții C Axa 4 aveau posibilitatea și calitatea legală să întocmească Anexa nr. 27, nicidecum experți externi, iar documentul este semnat ilegal de către Expert extern 2 C. fără împuternicire, în lipsa documentului de desemnare. Mai mult, documentele privind desemnarea experților externi emise de către D. S.R.L. nu îndeplinesc condițiile legale de formă și conținut pentru acest tip de document, acestea sunt emise de către "Subsemnata E., (...)" și semnate de către această E., nu de "D. S.R.L. prin ..." și neștampilate. În consecință, prin semnarea Contractului de prestări servicii nr. x, încheiat de DGP AMPOP - MADR cu D. S.R.L. și F. S.R.L. privind asigurarea serviciilor de consultanță în management pentru dezvoltarea capacității instituționale și administrative a DGP AMPOP, s-a încălcat dreptul la confidențialitate și dreptul de proprietate intelectuală al solicitantului A. S.R.L. 1.

Apărările intimaților Intimatul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale-Direcția Generală de Pescuit-Autoritatea de Management pentru P.O.P. a formulat întâmpinare. Apreciază intimatul că membrii comisiei din cadrul DGP-AMPOP, in mod corect au constatat faptul ca recurenta reclamanta nu a oferit o prognoza financiara detaliata care sa justifice necesitatea investiției solicitate, nu a justificat ca asistență nerambursabilă va fi generatoare de venituri viitoare, aceasta evidențiind doar veniturile din activitatea sa curenta. Mai mult, recurenta reclamanta nu a indicat sursa cofinanțării, care ar fi putut fi un extras de cont bancar vizat și datat de banca, extrasul (iniei de credit datat cu cel mult 5 zile lucrătoare fata de data depunerii cererii de finanțare, o scrisoare de confort cu o valabilitate de cel puțin 120 zile de la data emiterii, aceasta neprezentând niciun document in acest sens. Se susține că potrivit Ghidului solicitantului cădea in sarcina recurentei reclamante obligația sa manifeste maxima diligenta, înainte de depunerea proiectului, preocupându-se sa justifice pe deplin fezabilitatea investiției, astfel încât proiectul sau sa corespunda exigentelor care asigura accesul la obținerea finanțării europene nerambursabile. Cu privire la nulitatea anexei 27 - Lista de verificare a cererilor de finanțare selectare de către FLAG și propuse pentru finanțare, se arată că potrivit dispozițiilor art. 246 din C. proc. civ., excepția nulității absolute a reclamantei, nu poate fi invocata in aceasta faza procesuala, întrucât aceasta excepție nu poate fi apreciata ca fiind o excepție de ordine publica, întrucât documentul a cărui nulitate absoluta se solicita nu este un act care sa producă un efect juridic, ci doar o anexa a unui manual de procedura aferent proiectului de finanțare, procedura ce trebuia sa fie respectata de către reclamanta.

Procedura de soluționare a recursului 5.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 06.11.2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat. Prin încheierea din data de 19.02.2018, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, și a fixat termen de judecată pe fond a recursului. II. Cu privire la fondul recursului. Soluția instanței de recurs. Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat. 1. Argumentele de fapt și de drept relevante. Un prim motiv de nelegalitate invocat a fost acela că prima instanță nu s-a pronunțat pe motivarea de esență a cererii de chemare în judecată și anume faptul că dreptul la finanțare este unul ope legis, sub condiția îndeplinirii dispozițiilor Ghidului Solicitantului. Recurenta subliniază că prima instanță a ignorat probele administrate la dosar și a copiat motivele de respingere din actele administrative contestate, respectiv Notificarea de respingere proiecte nr. 324588/08.09.2014 și pe cele ale Deciziei/Adresă de respingere nr. 326662/26.11.2014. Un atare argument nu poate fi primit, în condițiile în care, din verificarea sentinței atacate, se constată că prima instanță a analizat toate motivele de nelegalitate invocate de parte, a făcut o analiză logico-juridică a tuturor susținerilor formulate de ambele părți și a răspuns tuturor argumentelor invocate, neputându-se concluziona că și-a însușit în mod automat doar considerentele intimatei pârâte. În privința susținerii conform căreia recurenta reclamantă are dreptul ope legis la finanțare, sub condiția îndeplinirii dispozițiilor Ghidului Solicitantului, prima instanță a răspuns pe larg, analizând atribuțiile legale ale pârâtei și modul în care aceasta răspunde și soluționează cererile de finanțare cu care este investită. Astfel, în mod legal s-a apreciat că potrivit dispozițiilor legale incidente, intimata pârâtă, în procesul de verificare a proiectelor depuse trebuie să își coreleze activitatea cu responsabilitatea angajării fondurilor europene și cu încadrarea în sumele alocate. Din această perspectivă, instituțiile abilitate sunt supuse auditului din partea Curții de Conturi a României în ceea ce privește modul de gestionare a fondurilor alocate, fiind obligate să aplice prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare. Pe de altă parte, așa cum corect a reținut și instanța de fond, potrivti art. 39 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 498/2007: "în scopul operațiunilor de selecție și aprobare, în temeiul articolului 59 litera (a) din regulamentul de bază, autoritatea de gestiune... se asigură de faptul că beneficiarii sunt informați cu privire la condițiile specifice … Aceasta se asigură că beneficiarul are capacitatea de a îndeplini aceste obligații înainte de a lua decizia de aprobare." Aceste prevederi sunt de altfel în concordanță cu art. 70 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006, care prevede că statele membre sunt responsabile de asigurarea managementului și controlului programelor operaționale, incluzând printre măsurile de interes deosebit prevenirea, identificarea și corectarea neregulilor constatate. În raport de aceste considerente, nu se poate concluziona că prima instanță nu a motivat soluția adoptată și nu a răspuns argumentelor esențiale invocate de reclamantă în dovedirea susținerilor sale. Faptul că soluția adoptată și considerentele instanței nu se pliază pe interesele recurentei, nu justifică reformarea hotărârii pronunțate în acest sens. In completarea celor deja precizate, este de principiu că, în doctrină, au fost formulate exigențele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea, ca parte esențială a hotărârii judecătorești, respectiv: "motivarea trebuie să demonstreze în mod logic deplină concordanță dintre soluția din cauza respectivă și realitate. Motivarea este de esența hotărârilor, constituie o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe care o face judecătorul trebuie să aibă putere de convingere". Nu în ultimul rând, un proces civil finalizat prin hotărârea care dezleagă fondul, cu garanțiile date de art. 6.1 din Convenția Europeană privind Drepturile Omului, include printre altele dreptul părților de a fi în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Altfel spus, aceasta implică mai ales în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen efectiv, real și consistent al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența în determinarea situației de fapt. Totodată, obligația pe care o impune art. 6 paragraful 1 instanțelor naționale de a-și motiva deciziile nu presupune existența unui răspuns detaliat la fiecare argument, iar noțiunea de proces echitabil este îndeplinită dacă o instanță internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea, a examinat totuși în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse (a se vedea hot. CEDO din 28.04.2005 în cauza Albina c. României și hot. CEDO din 15.03.2007 în cauza Gheorghe c. României). Așadar, din perspectiva celor mai sus expuse, Înalta Curte constată că prima instanță și-a motivat în mod real și adecvat hotărârea răspunzând argumentelor invocate de ambele părți. Împrejurarea că și-a însușit apărările pârâtei, nu conduce la reformarea hotărârii, în condițiile în care prima instanță nu a preluat aceste argumente în mod automat, ci le-a analizat prin filtrul propriu și prin raportare la probele administrate la dosar. Ca atare, faptul că nu s-a răspuns detaliat la fiecare argument al reclamantei, în special la cele din "precizările în apărare depuse pentru termenul din 26 noiembrie 2015", nu este un motiv de casare al hotărârii, atâta vreme cât s-a răspuns punctual la toate motivele de nelegalitate ale actului administrativ atacat. Un al doilea motiv de recurs invocat a fost acela că instanța a susținut în mod nefondat că intimata pârâtă s-ar fi adresat recurentei -reclamante cu Notificare privind necesitatea de furnizare de informații suplimentare. În concret, recurenta este nemulțumită de faptul că înainte de a ajunge la concluzia respingerii Cererii de finanțare, experții externi au solicitat clarificări numai de la FLAG, deși aveau posibilitatea să solicite astfel de clarificări și Solicitantului (potrivit Manualului de procedură pentru implementarea Axei 4). Sub un prim aspect, Înalta Curte reține că o atare afirmație nu se regăsește în conținutul hotărârii atacate, cel puțin nu în sensul iterat de recurentă, iar împrejurarea că nu i-au fost solicitate acesteia clarificări și informații, este irelevant, în contextul în care aceasta, la momentul cererii de finanțare, se presupune că avea cunoștință de prevederile Ghidului solicitantului în baza căruia a formulat solicitarea către autoritatea intimată. Nu poate fi reținut nici argumentul potrivit căruia dovezile sustenabilității financiare, precum și constatarea că, în cadrul Planului de afaceri, nu a fost regăsit calculul detaliat al veniturilor din activitatea nouă rezultată în urma implementării proiectului pentru "Unitate pentru procesare pește", dar și lipsa documentelor care dovedesc capacitatea și sursa de cofinanțare, nu se află printre cele 16 condiții de eligibilitate ale proiectului stabilite prin Ghidul solicitantului, iar o atare lipsă nu putea duce la constatarea neeligibilității, ci la depunctarea acestui criteriu în cadrul reevaluării. Se reține că prin minuta nr. 326.333/20.11.2014 membrii comisiei de soluționare a contestațiilor depuse de potențialii beneficiari ai POP 2007-2013, selectați de FLAG, soluționând contestația petentei, au respins-o pentru următoarele considerente: aceasta nu a transmis niciun document care să dovedească capacitatea și sursa sa de cofinanțare; cât timp proiectul care privește unitatea de cazare și producția de crap este un proiect separat, veniturile prevăzute în acest proiect nu trebuie să se regăseacă în cadrul Planului de Afaceri al proiectului "Unitate pentru procesarea peștelui" suma de 67.061,00 RON inclusă la poziția "Cheltuieli pentru obținerea terenului" nu este eligibilă, atâta timp cât la momentul depunerii cererii de finanțare terenul nu era cumpărat și ca atare nu s-a prezentat o evaluare a acestuia de către un evaluator autorizat; în contractul de comodat nr. 1/2012 ce are ca obiect imobilul unde funcționează sediul de firmă al reclamantei nu se specifică posibilitatea construirii pe acest teren a unei unități de procesare a peștelui în condițiile în care la art. 5 din contract, aceasta se obligă să folosească imobilul numai pentru activitățile menționate în contract, respectiv sediu firmă și desfășurarea activităților acesteia; nu este prezentat un studiu de piață care să vizeze teritoriul FLAG-ului Asociația B.; deși în cererea de finanțare sunt enumerate societățile din cadrul FLAG-ului de la care se preconizează aprovizionarea unității de procesare cu materie primă (păstrăv și crap), acest fapt nu este susținut de protocoale de furnizare de materie primă cu respectivii furnizori, care practic asigură solicitantul că poate conta pe cantitățile menționate în proiectul prezentat; deși la poziția 2.2 referitoare la "Utilaje și echipamente" este stipulată o valoare de 133.227 RON, practic lipsește lista cu utilajele și echipamentele care se vor achiziționa; împrejmuirea nu este eligibilă pentru a fi finanțată din G.. Ca atare, chiar dacă unele dintre motivele respingerii nu sunt exprimate în mod explicit ca și condiții de eligibilitate, totuși, toate considerentele reținute, coroborate între ele, conduc la concluzia nesustenabilității proiectului. Pe de altă parte, potrivit Ghidului solicitantului cădea in sarcina recurentei reclamante obligația să manifeste maxima diligență, înainte de depunerea proiectului, preocupându-se să justifice pe deplin fezabilitatea investiției, astfel încât proiectul său să corespunda exigentelor care asigura accesul la obținerea finanțării europene nerambursabile. Așadar, nici argumentul privind depunerea Declarației beneficiarului pe proprie răspundere că va asigura cofinanțarea proiectului, nu poate fi primit, având în vedere că, în mod concret, recurenta reclamanta nu a oferit o prognoza financiara detaliata care sa justifice necesitatea investiției solicitate, nu a justificat ce asistență nerambursabilă va fi generatoare de venituri viitoare, aceasta evidențiind doar veniturile din activitatea sa curenta. A mai susținut recurenta că, deși Comisia de soluționare a contestațiilor a fost investită cu analiza criticilor aduse de reclamantă Notificării de respingere a proiectului, aceasta, pe lângă analiza motivelor de respingere menționate în Notificarea contestată, a adăugat un nou motiv pentru care proiectul ar fi trebuit respins (respectiv neconcordanța constatată între - pe de o parte, depunerea unui contract de comodat pe o perioadă de 15 ani având ca obiect imobilul care va fi folosit pentru implementarea proiectului, iar - pe de altă parte, includerea în bugetul indicativ a unor cheltuieli pentru obținerea terenului în valoare de 67.061 RON), depășind astfel, în mod nepermis limitele investirii sale. Acest argument, nu este relevant, în condițiile în care, cu ocazia soluționării contestației, membrii comisiei au dreptul să efectueze propria lor evaluare asura proiectului, iar obiectul acțiunii în contencios administrativ îl reprezintă tocmai acest din urma act administrativ. Un al treilea motiv de recurs se referă la pretinsa nulitate a conținutului anexei 27 - Lista de verificare a cererilor de finanțare selectare de către FLAG și propuse pentru finanțare, fata de modul în care evaluatorii au completat acest document. Succint, se susține că, Anexa nr. 27 - Lista de verificare a cererilor de finanțare selectate de către FLAG și propuse pentru finanțare, a fost întocmită de o persoană în lipsa cadrului contractual legal, că numai experții C Axa 4 aveau posibilitatea și calitatea legală să întocmească Anexa nr. 27, nicidecum experți externi, dar și că documentul este semnat ilegal de către Expert extern 2 C. fără împuternicire, în lipsa documentului de desemnare. În legătură cu aceste critici, așa cum în mod legal a reținut și instanța de fond, sunt nefondate, având în vedere că prin Notificarea datată 02.09.2014 primită de la S.C. D. S.R.L., înregistrată la DGP AMPOP cu nr. 324711/03.09.2014 a fost propusă înlocuirea doamnei expert evaluator H. cu doamna C., deoarece începând cu data de 31.08.2014 H. a încetat relațiile contractuale cu S.C. D. S.R.L., motiv pentru care experta nou desemnată a completat și semnat Anexa 27, alături de celălalt expert și el nominalizat, respectiv I.. Doamna C. a semnat conform Manualului de procedură al Axei 4 declarația de evitare a conflictului de interese, confidențialitate și imparțialitate în data de 05.09.2014. Legat de faptul că Anexa 27 a fost aprobată de către Directorul general adjunct, domnul J., care nu ar fi deținut funcția de Șef serviciu SVM (Serviciu Verificări Management), legal a reținut prima instanță că în acea perioadă șeful acestui serviciu se afla în concediu legal de odihnă și ca atare șeful său ierarhic superior, conform organigramei DGP, a semnat în numele său. Se mai precizează că prin semnarea Contractului de prestări servicii nr. x, încheiat de DGP AMPOP - MADR cu D. S.R.L. și F. S.R.L. privind asigurarea serviciilor de consultanță în management pentru dezvoltarea capacității instituționale și administrative a DGP AMPOP, s-a încălcat dreptul la confidențialitate și dreptul de proprietate intelectuală al solicitantului A. S.R.L. Înalta Curte reține că verificarea se efectuează pentru fiecare Cerere de finanțare în parte, pe baza Listei de verificare a cererilor de finanțare selectate (Anexa nr. 27), de către doi experți ai C Axa 4/experții DGP AMPOP/experții externi, după caz. Mai mult, conform Ofertei tehnice și a Caietului de sarcini pentru atribuirea contractului de achiziții, anexe la Contractul de prestări servicii nr. x servicii de consultantă în management pentru dezvoltarea capacității instituționale și administrative a DGP - AMPOP, încheiat între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP (DGP AMPOP)și Asocierea S.C. D. S.R.L. și S.C. F.., reprezentat de S.C. D. S.R.L., atribuțiile managerului de proiect sunt următoarele: coordonarea activităților proiectului; raportarea către Autoritatea Contractantă; planificarea activităților proiectului în conformitate cu propunerea tehnică; precum și urmărirea implementării activităților. Având în vedere că prin contractul de consultanță de mai sus, s-a urmărit abilitarea calităților de experți externi, nu se poate concluziona că o atare asociere a încălcat drepturile subiective indicate de recurentă. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Raportat la toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte apreciază că prezentul recurs este nefondat, motiv pentru care în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 544/2004 și disp. art. 497 C. proc. civ., va dispune respingerea acestuia, cu consecința menținerii sentinței pronunțate de instanța de fond ca legală și temeinică.