ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2511/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal și declinată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României a solicitat următoarele:

- anularea încheierii nr. 70/18.07.2013, prin care i-a fost respinsă contestația administrativă de către Curtea de Conturi a României Departamentul II împotriva Deciziei nr. 3/15.05.2013 emisă în baza Raportului de Control nr. x/02.04.2013 ca netemeinică și nelegală;

- anularea Deciziei nr. 3/15.05.2013 emisă în baza Raportului de Control nr. x/02.04.2013 ca netemeinică și nelegală.

Hotărârea instanței de fond

Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1965 din 1 iulie 2015, a admis în parte acțiunea promovată de reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României - Departamentul II.

A anulat în parte încheierea nr. 70/18.07.2013 și Decizia nr. 3/15.05.2013 emise de pârâta Curtea de Conturi, cu privire la următoarele constatări de la punctele 1 și 2 din decizia contestată, precum și la soluția pronunțată prin încheiere cu privire la acestea:

- Neorganizarea de către reclamanta C.N.A.D.N.R. a procedurii de evaluare a ofertelor în două etape, conform recomandărilor din Ghidul de achiziție BEI;

- Aprecierea potrivit căreia s-a intenționat crearea impresiei unei competiții veritabile, cu sprijinul celor două asocieri care au avut un preț al ofertei mai mic decât cel al ofertei câștigătoare, ținând cont de faptul că acestea au prezentat oferte care conțin erori și termeni speciali despre care se știa că nu vor fi acceptați de către beneficiar, de retragerea neașteptată de la licitație a unei companii din asocierea în care a participat la faza de precalificare, de faptul că cele două asocieri care au avut un preț al ofertei mai mic decât cel al ofertei declarate câștigătoare au experiență în domeniu și reputație internațională, au participat la licitațiile organizate de C.N.A.D.N.R., au avut și au contracte de valori mari cu C.N.A.D.N.R;

- Grilele de evaluare a ofertelor nu au fost datate și nici semnate de către membrii comisiei de evaluare, ceea ce atrage nulitatea acestora.

A respins în rest acțiunea ca neîntemeiată, cu consecința menținerii celorlalte constatări de la punctele 1-5 și menținerii în integralitate a măsurilor dispuse la punctele 1-5 din Decizia nr. 3/15.05.2013, precum și a soluției date prin încheierea nr. 70/18.07.2013 cu privire la acestea.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 1965 din 1 iulie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. și pârâta Curtea de Conturi a României.

Recurenta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., prin recursul declarat a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, rejudecând, să se admită în tot acțiunea formulată în sensul anulării încheierii nr. 70/18.07.25013 prin care s-a respins contestația administrativă de către Curtea de Conturi a României-Departamentul II împotriva Deciziei nr. 3/15.05.2013 emisă în baza Raportului de Control nr. x/2.04.2013.

În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a reluat argumentele expuse prin cererea de chemare în judecată arătând, în esență, că instanța de fond nu a ținut cont de probatoriul administrat și argumentele expuse pentru admiterea în tot a acțiunii promovate.

Recursul declarat de recurenta-reclamantă Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., formulat împotriva sentinței civile nr. 1965 din 01 iulie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost soluționat în procedura de filtru a recursului prin decizia civilă nr. 4001/12.12.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, motiv pentru care nu se impune a fi dezvoltate și analizate motivele de recurs formulate de această recurentă.

Prin recursul formulat de recurenta Curtea de Conturi a României, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și, rejudecând, să se respingă în tot acțiunea formulată de reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.

În dezvoltarea motivelor de recurs, după prezentarea situației de fapt se arată că instanța de fond nu a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, întrucât nu a ținut cont de temeiul de drept în baza căruia au fost stabilite măsurile atacate din Decizia nr. 3/2015 respectiv dispozițiile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, în raport de prevederile pct. 204, pct. 218 -220 și pct. 227 din RODAS.

Echipa de audit a constatat faptul că CNADNR nu a aplicat recomandările prevăzute în Ghidul de achiziții BEI, ceea ce a condus la "evaluări subiective și favorizarea unor ofertanți."

De asemenea,se arată că Ghidul de achiziții BEI, versiunea februarie 2004, recomandă achiziția contractelor de proiectare și construcție să se efectueze utilizând procedura în două etape.

În vederea achiziției contractelor de proiectare și construcție a autostrăzii Cernavodă - Constanța, CNADNR nu a aplicat procedura de evaluare în două etape și deschiderea ofertelor financiare și tehnice în același timp, ceea ce a făcut posibilă cunoașterea prețurilor ofertelor înainte ca acestea să fie evaluate din punct de vedere tehnico - economic, situație care a permis evaluarea subiectivă a ofertelor din partea membrilor comisiei de evaluare.

Echipa de control nu a făcut nicio referire cu privire la faptul că nu era permisă deschiderea de oferte într-o singură etapă cu citirea prețurilor tuturor ofertelor, ci la faptul că CNADNR nu a procedat la deschiderea ofertelor în două etape pentru atribuirea contractelor de proiectare și execuție, conform politicii descrise de Ghidul de Licitații al Băncii, ghid care permitea atât deschiderea de oferte într-o singură etapă, cât și deschiderea ofertelor în două etape.

În cauză sunt aplicabile prevederile pct. 3.6.11 din Ghidul de achiziție BEI, prin care era stabilită procedura de deschidere a ofertelor care se utilizează în cazul contractelor mari sau complexe, cu trimitere la contractele de proiectare și construcție, respectiv procedura în două etape iar echipa de audit nu a încadrat cele două contracte în categoria contractelor mari și complexe, ci a avut în vedere doar tipul contractului, respectiv de proiectare și execuție.

Prevederile Ghidului de achiziție BEI invocate de către CNADNR, respectiv cele din Anexa 1, pct. 6 se referă la "Atribuirea contractelor pentru proiectare și construcție" prin utilizarea procedurii de deschidere a ofertelor în două etape și nu prin dialog competitiv.

În considerentele hotărârii recurate se reține că Ghidul de achiziții BEI folosește exprimarea "it is advisible", atunci când se referă la procedura în două etape, dar ghidul de achiziții BEI nu impune folosirea procedurii în două etape, nu îndreptățește Autoritatea Contractantă să nu utilizeze această procedură și să utilizeze procedura de deschidere a ofertelor într-o singură etapă. Mai mult decât atât, CNADNR nu a justificat alegerea procedurii de deschidere a ofertelor.

Prevederile Ghidului de achiziții BEI erau aplicabile și obligatorii, conform prevederilor Contractului de finanțare, art. 6.04 Procedura de licitație.

Referitor la considerentele care au stat la baza soluției de anulare a constatării de la pct. 1 și 2 cu privire la aprecierea potrivit căreia s-a intenționat crearea impresiei unei competiții veritabile, se arată că instanța de fond în mod eronat a reținut-o ca fiind o constatare în sine, întrucât în fapt era un argument în susținerea constatării.

Abaterea constatată viza modul defectuos de derulare a procedurii de atribuire a contractului de proiectare și construcție a autostrăzii Cernavodă Constanța, tronsonul Cernavodă - Medgidia, ceea ce a creat premisele prejudicierii companiei cu suma de 70.007.710,78 RON, reprezentând diferența dintre prețul ofertei declarate câștigătoare și cel al ofertei cu prețul cel mai scăzut.

Rezoluția directorului general prin care s-a solicitat prezentarea fișelor de evaluare a tuturor ofertanților, nu poate reprezenta o dovadă că raportul de evaluare din octombrie 2008 nu era finalizat, ci constituie o solicitare în vederea atașării documentelor de evaluare la raport.

Contractul nu a fost atribuit ofertei celei mai scăzute urmare a neaprobării raportului de evaluare, nicidecum "datorită neconformității și nevalabilității ofertei", așa cum intimata-reclamantă susține, la acea data oferta fiind considerată calificată și capabilă să execute contractul, în concordanță cu documentele de licitație, conform celor consemnate în raportul de evaluare din octombrie 2008.

Directorul general nu a solicitat întocmirea de grile pentru toți ofertanții, așa cum CNADNR a afirmat în acțiune și în contestație, ci a solicitat prezentarea fișelor de evaluare a tuturor ofertanților, iar ulterior s-a procedat la reevaluarea tuturor ofertelor.

În consecință, CNADNR a cunoscut prețurile ofertate și a declarat ca fiind neconforme doar ofertele cu prețul mai mic decât cel al ofertei declarată câștigătoare, în timp ce ofertele cu prețul mai mare decât cel al ofertei declarată câștigătoare care prezentau aspecte de neconformitate cu documentația de atribuire au fost declarate corespunzătoare.

CNADNR nu a solicitat clarificări ofertantului A. S.A. pentru toate observațiile și comentariile consemnate în raportul grupului de lucru și nu a consemnat în raportul de evaluare din noiembrie 2008 niciun comentariu referitor la oferta prezentată de A. S.A.

Intimata - reclamantă, CNADNR, a încheiat contractul de proiectare și construcție cu A. S.A., deși banca finanțatoare recomandase solicitarea unor clarificări ofertantului care a prezentat oferta cu prețul cel mai scăzut înainte de a se lua o decizie.

Susținerile CNADNR, potrivit cărora completarea tuturor elementelor din grilele de evaluare era opțională, acestea fiind cu titlu de exemplu, iar comisia de evaluare avea dreptul să o amendeze, se bazează pe argumente de ordin semantic, considerându-se că grila din documentația de atribuire este cu titlu de exemplu. Omisiunea acestor elemente nu poate justifica modul de evaluare a conformității informațiilor solicitate prin documentația de atribuire.

Nu se poate susține legal sau procedural faptul că raportului de evaluare din octombrie 2008 a fost considerat drept un draft al raportului de evaluare din noiembrie 2008, așa cum intimata - reclamantă a afirmat că ar fi procedat comisia de evaluare.

Instanța de fond în mod eronat a apreciat că reclamanta, CNADNR, a adus critici întemeiate în privința actelor administrative contestate referitoare la aprecierea potrivit căreia s-a intenționat crearea impresiei unei competiții veritabile și la nulitatea grilelor de evaluare nesemnate de membrii comisiei, în condițiile în care apărările formulate de reclamantă practic confirmau aspectele constatate de echipa de control, aducând chiar elemente suplimentare în sensul că circumstanțele acordării contractului au fost pur subiective.

Afirmația intimatei - reclamante referitoare la opinia echipei de control "clarificarea acestui aspect nu putea reprezenta o modificare substanțială a ofertei" nu este susținuta, aceasta fiind confirmată de către banca finanțatoare - BEI, care și-a exprimat dezacordul față de faptul că nu au fost solicitate clarificări.

Faptul că, BEI a transmis CNADNR e-mailul la data de 10 decembrie 2008, ulterior notificării câștigătorului, nu justifică nerespectarea de către CNADNR a prevederilor BEI cu privire la obligativitatea transmiterii, înainte de anunțarea câștigătorului, a raportului de evaluare în vederea obținerii "no objection" - ului, iar BEI nu a transmis No Objection referitor la atribuirea acestui contract.

Referitor la susținerile reclamantei, potrivit cărora "raportul de evaluare include observațiile cu privire la oferta depusă de A.", echipa de control a constatat faptul că în raportul de (re)evaluare din noiembrie 2008 nu au fost consemnate cele 11 neclarități ale ofertei A. S.A. identificate în raportul grupului de lucru, cu scopul de a se crea impresia unei oferte corespunzătoare dar, pentru celelalte oferte declarate corespunzătoare de comisia de evaluare, au fost consemnate în raportul de evaluare comentariile identificate de grupul de lucru.

În ceea ce privește nedatarea grilelor de evaluare a ofertelor și nesemnarea lor de către membrii comisiei de evaluare, instanța de fond a apreciat în mod eronat că "prin semnarea raportului de evaluare membrii comisiei și-au însușit, prin semnătură, inclusiv grilele de evaluare finalizată prin întocmirea raportului (...) ceea ce va avea drept consecință anularea actelor administrative contestate în prezenta cauză și în privința acestei constatări."

Realitatea celor constatate nu a fost negată de intimata - reclamantă și nici de către instanța de fond, aceasta apreciind doar că interpretarea pârâtei, Curtea de Conturi a României, este excesivă și formală și fără fundament legal.

Grilele de evaluare fac parte din documentația de atribuire, fiind anexe la raportul de evaluare, iar semnarea acestora de către membrii comisiei de evaluare era necesară pentru neschimbare și certificare.

Apărările formulate în cauză

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A a formulat întâmpinare la recursul declarat de pârâta CCCR prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat apreciind, în esență, că sentința recurată este legală cu privire la anularea actelor contestate de la punctele 1 și 2 vizând organizarea procedurii de evaluare a ofertelor în două etape și faptul că grilele de evaluare a ofertelor nu au fost datate și semnate de către membrii comisiei de evaluare, considerentele instanței de fond fiind corecte în raport de dispozițiile legale incidente.

Procedura de filtru a recursurilor

În procedura de filtru a recursurilor prevăzută de art. 493 C. proc. civ., pe baza motivelor d recurs și a apărărilor formulate, a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursurilor, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., raport ce a fost comunicat părților, conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Recursul promovat de reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A a fost soluționat în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. prin Decizia nr. 4001/12.12.2015 iar recursul formulat de pârâta Curtea de Conturi a României a fost admis în principiu, fiind dispusă citarea părților în ședință publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând sentința recurată, în limitele criticilor formulate de recurenta-pârâtă Curtea de Conturi a României, se constată că recursul este nefondat.

Astfel, în perioada 09.01.2013-02.04.2013 Curtea de Conturi-Departamentul II, Direcția 2 a efectuat la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A acțiunea de verificare cu tema "Controlul legalității utilizării și rambursării sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor garantate de stat la entitățile beneficiare", fiind emis Raportul de Control nr. x/02.04.2013 .

Ulterior, a fost emisă Decizia nr. 3/15.05.2013 prin care au fost dispuse cinci măsuri în sarcina conducerii CNADNR, stabilindu-se și termen de executare .

Împotriva Deciziei nr. 3/15.05.2013 emisă de Curtea de Conturi a României a formulat contestație CNADNR, contestație ce a fost soluționată prin încheierea nr. 70/18.07.2013 în sensul respingerii contestației și menținerii Deciziei nr. 3/2013 pentru toate măsurile dispuse.

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost investită să verifice legalitatea celor două acte, respectiv a încheierii nr. 70/2013 și a Deciziei nr. 3/2013, acțiune ce a fost admisă în parte cu privire la constatările de la punctele 1 și 2 din decizia contestată vizând neorganizarea de către CNADNR a procedurii de evaluare a ofertelor în două etape; aprecierea potrivit căreia s-a intenționat crearea impresiei unei competiții valabile cu sprijinul celor două asocieri care au avut un preț al ofertei mai mic decât cel al ofertei câștigătoare; grilele de evaluare a ofertelor nu au fost datate și nici semnate de către membrii comisiei de evaluare, fiind respinsă în rest acțiunea formulată.

Având în vedere că acțiunea a fost admisă în parte, doar cu privire la constatările de la punctele 1 și 2 din decizia contestată, instanța de recurs nu va relua situația de fapt și drept expusă pe larg de prima instanță cu privire la toate măsurile dispuse prin actele contestate urmând să verifice sentința recurată în raport de criticile formulate din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. doar cu privire la măsurile anulate de instanță și prevăzute la pct. 1 și 2 din decizia și încheierea contestată.

Recurenta susține că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 33 pct. 3 din Legea nr. 92/1992 republicată, raportat la pct. 204, pct. 218-220 și pct. 227 din, în sensul că în mod greșit s-a pronunțat instanța pe constatările cuprinse în Decizia nr. 3/2013 întrucât măsurile dispuse la pct. 1 și 2 din dispozitivul deciziei sunt obligatorii, susținere ce nu poate fi reținută de instanța de recurs în raport de dispozițiile legale incidente.

Astfel, recurenta-pârâtă a întocmit Raportul de control nr. x ca urmare a verificării în perioada 09.01-02.04.2013, cu tema "Controlul legalității utilizării și rambursării sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor garantate de stat la entitățile beneficiare",.

În conformitate cu dispozițiile art. 35 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, și a pct. 122 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi (RODAS) împotriva constatărilor din raportul de control pot fi formulate obiecțiuni în termen de 15 zile de la comunicare.

Potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, organizarea și desfășurarea activității specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din activitățile desfășurate se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curții de Conturi.

Potrivit art. 204 din RODAS, împotriva măsurilor dispuse prin Decizie se poate formula contestație în termen de 15 zile de la comunicare.

În cauza de față a fost emisă Decizia nr. 3/15.05.2013, contestată de CNADNR în raport de dispozițiile evocate, fiind emisă încheierea nr. 70/2013 de soluționare a contestației conform art. 225 raportat la art. 220 din RODAS iar potrivit art. 227 din Regulament, împotriva încheierii emise de comisia de soluționare a contestațiilor prevăzute de pct. 113, se poate sesiza instanța de contencios administrativ, competența materială de soluționare a cauzei fiind stabilită la pct. 228.

CNADNR a valorificat dreptul legal de a contesta actele emise, respectiv Decizia nr. 3/2013 și încheierea nr. 70/2013, instanța analizând legalitatea actelor în raport de dispozițiile Legii nr. 554/2004, RODAS pct. 227-228 raportat la Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Referitor la constatările vizând neorganizarea de către CNADNR a procedurii de evaluare a ofertelor pe două etape, se constată că cele două contracte de atribuire vizau "proiectare și execuție lucrări" iar în Ghidul BEI cu referire la website-ul Băncii Mondiale se vorbește de o singură etapă, considerentele instanței de fond fiind corecte și însușite de instanța de recurs.

Este evident că recomandările din Ghidul de Licitații al Băncii cu privire la deschiderea ofertelor în două etape vizează proiecte de o anumită complexitate, iar cele două contracte în discuție nu se încadrează în categoria "proiecte mari și complexe". De altfel, chiar recurenta precizează că Ghidul de Licitații al Băncii "privește atât deschiderea de oferte într-o singură etapă cât și deschiderea ofertelor în două etape.

Fiind vorba de o recomandare, procedura de deschidere a ofertelor într-o singură etapă, cu referire la contractele vizând proiectarea și executarea Autostrăzii Cernavodă-Constanța, este aplicabilă și legală în raport de Ghidul BEI, fiind singura opțiune conform documentației standard pentru lucrare.

Ca urmare, CNADNR a respectat Ghidul BEI prin aplicarea procedurii de deschidere a ofertelor într-o singură etapă, considerentele expuse pe larg de prima instanță fiind corecte.

Referitor la "aprecierea potrivit căreia s-a intenționat crearea impresiei unei competiții veritabile cu sprijinul celor două asocieri care au avut un preț al ofertei mai mic decât al ofertei câștigătoare, ținând cont de faptul că acestea au prezentat oferte care conțin erori și termeni speciali despre care se știa că nu pot fi acceptați de către beneficiar, de retragere neașteptată de la licitație a unei companii din asocierea în care a participat la faza de precalificare, de faptul că cele două asocieri care au avut un preț al ofertei mai mic decât cel al ofertei declarate câștigătoare cu experiență în domeniu și rezultate internaționale, au participat la licitațiile organizate de CNADNR, au avut și au contracte de valori mari cu CNADNR" recurenta nu arată care sunt dispozițiile de drept material încălcate de instanța de fond conform art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reiterând argumentele avute în vedere atât prin actele contestate cât și prin întâmpinarea formulată în dosarul de fond.

Din probatoriul administrat în cauză nu rezultă conduita nelegală a CNADNR în sensul că nu sunt indicii cu privire la o înțelegere între autoritatea contractantă și participanții la procedura de atribuire.

Este evident că recurenta-reclamantă, în calitate de autoritate de control în sensul dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, avea obligația să continue verificările, să stabilească elementele, probele în susținerea raționamentului, iar în caz de suspiciune rezonabilă vizând conduita nelegală a CNADNR și a ofertanților avea posibilitatea legală de a proceda în raport de dispozițiile art. 33 alin. (4) și art. 64 din Legea nr. 94/1992 raportat la pct. 240 și următoarele din RODAS.

Existența unei suspiciuni neurmată de verificări și administrarea de probe din care să rezulte direct sau indirect o înțelegere între ofertanți și CNADNR în calitate de autoritate contractantă, nu justifică constatarea recurentei în sensul că "s-a intenționat crearea impresiei unei competiții veritabile", considerentele expuse de prima instanță fiind corecte .

Cu privire la grilele de evaluare a ofertelor, recurenta nu aduce critici la considerentele expuse de prima instanță arătând doar că "sunt eronate" fără a arăta dispozițiile legale încălcate ce atrag nulitatea absolută invocată.

Grilele de evaluare a ofertelor nu au fost semnate și datate de membrii comisiei de evaluare, dar așa cum a reținut și prima instanță, membrii comisiei de evaluare și-au desfășurat activitatea de evaluare pe baza grilelor de evaluare iar prin semnarea raportului de evaluare, membrii comisiei și-au însușit și grilele de evaluare.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte constatând că în cauză nu sunt incidente criticile subsumate motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care în temeiul art. 496 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva sentinței civile nr. 1965 din 1 iulie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva sentinței civile nr. 1965 din 1 iulie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 iunie 2018.