ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4895/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4895/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată
următoarele:
La
data de 31 august 2012 - A.V.A.S. a formulat contestație în anulare împotriva
deciziei nr. 2149 din 26 aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
a II-a civilă, pe care a întemeiat-o în drept pe dispozițiile art. 318 și art. 320
C. proc. civ.
A solicitat admiterea contestației în anulare, anularea
deciziei atacate, rejudecarea recursului declarat de A.V.A.S. și în consecință
admiterea acestuia.
A criticat hotărârea, considerând că dezlegarea dată
cauzei este rezultatul unei greșeli materiale, având în vedere că principala
critică din recurs a constat în încălcarea clauzelor contractuale, contractul
fiind legea părților în temeiul art. 969 C. proc. civ., motivele de recurs
având dezvoltat în conținutul lor modul în care au fost încălcate clauzele
contractuale asumate de către pârâta SC G.E.T. SRL și invocă art. 9.11 lit. b),
art. 16 și art. 20.1 din contract pe care le dezvoltă în prezenta cale de atac.
Pârâta SC G.E.T. SRL a formulat întâmpinare prin care a
solicitat respingerea contestației în anulare, arătând că prin cererea sa
contestatoarea a reiterat critici asupra aprecierii unei părți a probatoriului
administrat, pretinse a fi greșeli materiale, care nu au legătură cu art. 318 alin.
(1) C. proc. civ., încercând transformarea unei căi de atac extraordinare de
retractare, într-o cale de atac de reformare.
Intimata SC V. SA București a solicitat prin
întâmpinare respingerea contestației în anulare ca nefondată, întrucât
contestatoarea nu a indicat greșeala de ordin material comisă de instanță și nu
a dovedit caracterul esențial al vreunei pretinse greșeli materiale, niciun
motiv din contestația în anulare neregăsindu-s,e în cele două teze ale art. 318
alin. (1) C. proc. civ.
Contestația în anulare este nefondată pentru considerentele
ce se vor arăta în continuare.
Conform art. 318 C. proc. civ. „hotărârile instanțelor
de recurs pot fi. atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul
unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l
numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de
modificare sau de casare
”
.
Contestația formulată în cauza de fată este o contestație în
anulare specială și vizează situația când dezlegarea dată de instanță este
rezultatul unei greșeli materiale.
Eroarea materială privește greșeli de fapt,
involuntare, realizate prin confundarea unor elemente importante sau date
aflate la dosarul cauzei care nu trebuie să necesite o reexaminare a fondului
litigiului sau o reapreciere a probelor, ci trebuie să fie în legătură cu
aspecte formale ale judecării recursului.
Greșeala materială invocată de recurentă în contestația în
anulare privește neconservarea faptului că recursul a fost motivat, că
recurenta a criticat neîndeplinirea clauzelor contractuale de către pârâtă
acestea fiind motive încadrabile în cele prevăzute de dispozițiile legale care
reglementează recursul.
Analizând susținerile contestatoarei, Înalta Curte
constată că motivele invocate nu vizează o greșeală materială, ci o greșeală de
judecată, întrucât hotărârea de a constata nulitatea cererii de recurs a fost
luată ca urmare a constatării existenței în recurs a unor critici de
netemeinicie, care vizează probatoriile și situația de fapt.
De altfel, prin contestația în anulare contestatoarea
critică încălcarea clauzelor contractuale de către pârâtă, critici care țin de
judecata cauzei, acestea nefiind erori materiale.
în această situație nu este permis părții a se plânge
aceleiași instanțe care a hotărât în recurs, de modul în care s-au apreciat
probele și au fost stabilite raporturile între părți, în cauză susținerile din
contestația în anulare fiind invocate și în recurs.
Contestația în anulare specială, este o cale de atac
extraordinară, de retractare, ce se poate exercita doar în cazurile prevăzute
de art. 318 C. proc. civ., aceasta neputând fi exercitată pentru remedierea
unor greșeli de judecată, pentru reaprecierea probelor sau reformarea unor
greșeli de fond, așa cum s-a demonstrat mai sus, nefiind o cale de cenzură
judiciară.
Constatând că motivul invocat în contestația în anulare nu
atrage incidența dispozițiilor art. 318 C. proc. civ., cererea formulată de
contestatoare urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de
contestatoarea A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 2149 din 26 aprilie 2012 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 decembrie 2012.