ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2640/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2015 pe rolul Curții de Apel București, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, anularea Deciziei nr. 125/26.02.2015 emisă de pârât, precum și exonerarea de la plata amenzii, care are ca temei pretinsa încălcare a Legii nr. 504/2002, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În subsidiar, a solicitat să se constate că sancțiunea aplicată de pârâtul Consiliul National al Audiovizualului este disproporționată și discriminatorie, față de gravitatea faptelor reținute, și înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a somației publice, sau diminuarea spre minimul prevăzut de legea a cuantumului amenzii aplicate.

Prin sentința civilă nr. 1691 din 15.06.2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului și a fost anulată, în parte, decizia emisă sub nr. x/2015 de pârât, în sensul că a fost redus cuantumul amenzii aplicate reclamantei S.C. A. S.R.L., de la suma de 100.000 RON la suma de 15.000 RON. Instanța a menținut în rest decizia contestată.

Împotriva sentinței civile nr. 1691 din 15.06.2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs în termen legal pârâtul Consiliului National al Audiovizualului, solicitând admiterea recursului și modificarea, în parte, a sentinței recurate, în sensul menținerii amenzii aplicate.

În susținerea cererii de recurs, recurentul a precizat că instanța de fond a interpretat greșit că membrii CNA, nu au ținut cont de gravitatea faptei și efectele acesteia la stabilirea sancțiunii.

S-a arătat că instanța de fond, în mod eronat, a făcut aplicarea criteriilor de individualizare a sancțiunii prevăzute de Legea audiovizualului la speța dedusă judecății, deși pârâta a arătat că au fost încălcate prevederile art. 3 alin. (2), art. 29 alin. (1) lit. a) și f) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 cu modificările și completările ulterioare, precum și cele ale art. 40 alin. (1) și (3), art. 101, art. 128 lit. c) și d) și art. 130 alin. (1) din Decizia nr. 220/2011 privind codul de reglementare a conținutului audiovizualului, cu modificările ulterioare.

Recurentul-pârât a mai arătat că:

- decizia ce face obiectul controlului de legalitate se întemeiază pe o evaluare corectă a stării de fapt, Consiliul aplicând standarde conforme principiilor art. 10 din Convenție, evaluare acceptată integral de către instanța de fond;

- legislația care guvernează domeniul audiovizualului respectă și ocrotește, în egală măsură, libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei, componente ale libertății de exprimare, în concordanță cu legislația europeană în această materie;

- sancțiunea nu este disproporționată, ci este individualizată corect, raportat la dispozițiile legale din domeniu, potrivit cărora individualizarea sancțiunii se face ținându-se seama de criterii precum gravitatea faptei și de efectele acesteia, iar în prezenta cauză criteriul sancțiunilor primite anterior de intimata-reclamantă nefiind determinant la stabilirea cuantumului amenzii;

- față de complexitatea faptelor contravenționale săvârșite, intimata-reclamantă nu a contestat cele reținute în actul atacat și nici conținutul rapoartelor de monitorizare, cu toate acestea instanța de fond le-a menționat în motivarea soluției pronunțate.

O altă critică dezvolată de recurent, este aceea că instanța de fond nu a constatat nelegalitatea deciziei de sancționare sau aspecte de nelegalitate ale acesteia, însă cu toate acestea modifică sancțiunea aplicată prin Decizia nr. 125/26.02.2015, această soluție fiind nelegală.

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că instanța de fond a reținut corect că sancțiunea aplicată este prea aspră pentru faptele săvârșite în desfășurarea activității sale comerciale.

Susținerile pârâtului cu privire la săvârșirea faptelor contravenționale sunt nedovedite, societatea asigurând o informare obiectivă a publicului prin emisiunile difuzate, iar în ceea ce privește nerespectarea grilei de programe, așa cum a fost aprobată de CNA - aprobarea este pentru un format de principiu care permite anumite modificări ce nu sunt de natură să încalce dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 504/2002.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Motivele de recurs se subsumează dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând să fie analizate din această perspectivă.

Este întemeiată critica pârâtului că instanța a aplicat în mod eronat criteriile de individualizare a sancțiunii prevăzute de Legea audiovizualului la speța dedusă judecății, reducând cuantumul amenzii.

Din Decizia nr. 125/26.02.2015 emisă de Consiliul Național al Audiovizualului rezultă că activitatea postului de televiziune A. a fost monitorizată în intervalele de timp 29.12.2014 - 04.01.2015 și 28.12.2014 - 22.01.2015, rezultând mai multe încălcări ale Legii nr. 504/2002, pentru care radiodifuzorul S.C. A. S.R.L. a fost amendat cu suma de 100.000 RON.

Astfel, a fost reținută încălcarea dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea audiovizualului, în sensul nesocotirii obligației prevăzute de lege de a solicita acordul Consiliului pentru orice modificare intervenită în documentele și datele declarate. În concret, reclamanta nu a respectat formatul de principiu al serviciului de programe și structura programelor difuzate, așa cum acesta a fost aprobat de CNA, ceea ce constituie o contravenție sancționabilă cu amendă.

O a doua încălcare a legislației se referă la nerespectarea dreptului la o informare corectă a publicului în legătură cu informațiile prezentate în emisiuni pe teme medicale, de teleshopping sau cu alte tematici, dar și nerespectarea condițiilor de difuzare a publicității în domeniul audiovizual. Pe parcursul mai multor emisiuni monitorizate au fost recomandate mai multe produse naturiste, menționându-se că acestea sunt recomandate pentru boli infecțioase grave și boli tumorale (hepatită și cancer) - situație întâlnită, de exemplu, în emisiunile din 7, 8 și 10 ianuarie 2015 sub titlul " Fabrica de sănătate" - ceea ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 128 lit. c) și d) din Legea nr. 504/2002.

În cadrul emisiunilor de teleshopping, deși au fost promovate produse naturiste - nu s-a menționat că produsele nu sunt atestate medical, ceea ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor a art. 130 alin. (1) lit. a) din Codul audiovizualului.

O altă încălcare se referă la dispozițiile art. 101 din Codul audiovizualului, deoarece în cadrul mai multor emisiuni s-a făcut publicitate mascată pentru anumite produse - de exemplu, emisiunile din 7, 8 și 10 ianuarie 2015.

S-a mai constatat și încălcarea dispozițiilor art. 3 alin. (2), art. 40 alin. (1) și (3) din Codul audiovizualului, întrucât au fost difuzate emisiuni fără a se respecta dreptul la informare corectă a publicului, respectiv a principiului audiatur et altera pars, adică fără a acorda dreptul la replică persoanelor care au fost denigrate în emisiunile difuzate de radiodifuzorul S.C. A. S.R.L. Mai mult, au fost făcute afirmații defăimătoare și au fost formulate acuzații la adresa unor categorii profesionale (medici) ori la adresa unor persoane fizice/juridice folosind termeni injurioși.

Instanța de fond a reținut săvârșirea faptelor de către societatea de radiodifuziune, dar a micșorat amenda, cu motivarea că gravitatea lor nu este atât de mare, încât să determine aplicarea unei amenzi într-un cuantum atât de ridicat.

Constatările instanței de fond cu privire la săvârșirea contravențiilor de către reclamanta S.C. A. S.R.L. nu au fost criticate în recurs, astfel încât acestea au intrat în puterea lucrului judecat - recursul fiind exercitat de pârâtă, în principal, pentru individualizarea sancțiunii privind cuantumul amenzii.

Potrivit dispozițiilor art. 90 alin. (4) din Codul audiovizualului:

"Individualizarea sancțiunii în cazul săvârșirii uneia dintre contravențiile prevăzute în prezenta lege se face ținându-se seama de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum și de sancțiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an."

Înalta Curte constată că prin Decizia nr. 125/26.02.2015, CNA a aplicat o amendă de 100.000 RON reclamantei S.C. A. S.R.L. pentru încălcarea a numeroase articole din Legea nr. 504/2002 și din Codul audiovizualului, respectiv: art. 3 alin. (2), (29) alin. (1) lit. a) și f) din Legea nr. 504/2002, precum și pe cele ale art. 101, 128 lit. c) și d), 130 alin. (1) lit. a) și 40 alin. (1) și (3) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare.

Or, numărul mare de fapte săvârșite de reclamantă ce pot produce efecte asupra sănătății populației prin promovarea unor produse neatestate medical pentru vindecarea unor boli grave precum hepatita și bolile tumorale reprezintă un grad de ridicat de pericol social care justifică aplicarea unei amenzi de natură, nu numai să sancționeze faptele săvârșite, dar să și prevină săvârșirea lor pentru viitor.

Pe de altă parte, afirmațiile denigratoare și injurioase la adresa unor persoane fizice sau juridice și a unor personalități publice, fără a asigura dreptul la o informare corectă a publicului, constituie de asemenea contravenții ce au fost sancționate de CNA, conform art. 3 alin. (2), art. 40 alin. (1) și (3) din Codul audiovizualului.

Înalta Curte constată, în dezacord cu instanța de fond, că ținând seama de gravitatea faptelor și de efectele acestora se impune aplicarea unei sancțiuni de către organul abilitat prin aplicarea unei amenzi în cuantum mai mare de 15.000 RON, așa cum s-a reținut în considerentele hotărârii recurate.

Totuși, luând în considerare toate circumstanțele ce conturează individualizarea sancțiunii, conform art. 90 alin. (4) din Codul audiovizualului, instanța de control judiciar reține că reclamanta nu a mai fost sancționată anterior, pe o perioadă de cel mult un an pentru nerespectarea dispozițiilor privind regulile de difuzare a publicității în cadrul emisiunilor reclamantei și, în consecință, actul administrativ contestat este nelegal sub aspectul individualizării sancțiunii, ceea ce atrage nulitatea parțială a Deciziei nr. 125 din 26.02.2015 emisă de Consiliul Național al Audiovizualului.

Respectarea principiului proporționalității, ca expresie a individualizării sancțiunilor administrative, impune reducerea amenzii aplicate reclamantei de CNA prin decizia contestată, de la 100.000 RON la 50.000 RON.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 coroborate cu art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și cu dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, urmează să admită recursul, să caseze sentința recurată și rejudecând cauza, să admită, în parte, acțiunea formulată de reclamantă. Urmează să anuleze, în parte, decizia nr. 125 din 26.02.2015 emisă de pârâtul CNA, în sensul că va reduce cuantumul amenzii aplicată reclamantei S.C. A. S.R.L., de la suma de 100.000 RON, la suma de 50.000 RON. Urmează să mențină în rest decizia emisă de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului împotriva sentinței civile nr. 1691 din 15 iunie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând cauza:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului.

Anulează în parte decizia nr. 125 din 26.02.2015 emisă de pârât, în sensul că reduce cuantumul amenzii aplicată reclamantei S.C. A. S.R.L., de la suma de 100.000 RON, la suma de 50.000 RON.

Menține în rest decizia emisă de pârâtă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 iunie 2018.