ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 625/2019
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 625/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 121/F din 3 decembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 104 alin. (7) și (10) raportat la art. 109 din Legea nr. 302/2004 și văzând dispozițiile mandatului european de arestare emis Judecătoria de Instrucție nr. 23, din Barcelona (Jusgado de Instruccion 23 de Barcelona), în Dosarul de diligențe preliminare nr. x/2019 - A din data de 07 noiembrie 2019, s-a dispus arestarea în vederea predării a persoanei solicitate A., pentru comiterea unei infracțiuni de omor, prevăzută de art. 138 C. pen. spaniol, cu corespondent în art. 188 C. pen., cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. a) C. pen., pe o durată de 30 de zile începând cu data de 3 decembrie 2019 și până la data de 01 ianuarie 2020, inclusiv și predarea acestei persoane autorității judiciare spaniole emitente.
În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare în vederea predării persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Spania.
S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută în baza Ordonanței nr. 5112/II/5/2019 din 20 noiembrie 2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești pe o durată de 24 de ore, începând de la data de 20 noiembrie 2019, orele 12:46, până la data de 21 noiembrie 2019, orele 12:46, și arestată provizoriu, în vederea predării prin Încheierea penală nr. 115/F din 20 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. x/2019, pe o perioadă de 15 de zile, începând din 20 noiembrie 2019, până la 04 decembrie 2019, inclusiv.
S-a constatat că persoana solicitată A. nu a renunțat la regula specialității.
S-a luat act că persoana solicitată A. nu a consimțit să fie predată către autoritățile judiciare din Spania, conform mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară din Spania, respectiv de Judecătoria de Instrucție nr. 23 din Barcelona pentru comiterea infracțiunii de care este acuzat.
În baza art. 106 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a dispus informarea autorității emitente a mandatului european de arestare cu privire la faptul că persoana solicitată A. înțelege să își exercite dreptul de a-și desemna un avocat în statul membru emitent al mandatului european de arestare și de a comunica cu acesta, în mod direct, sau prin intermediul avocatului ales din România, în condițiile prevăzute de legea română și cu asigurarea confidențialității.
S-a dispus ca predarea persoanei solicitate să fie efectuată cu respectarea dispozițiilor art. 113 din Legea nr. 302/2004 și a drepturilor conferite de regula specialității și sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana solicitată să fie transferată în România pentru executarea acesteia.
În baza art. 109 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus comunicarea sentinței autorității judiciare emitente, respectiv Judecătoria de Instrucție nr. 23 din Barcelona, Ministerului Justiției și Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că, prin sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești din 20 noiembrie 2019, emisă în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 102 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, s-a propus arestarea provizorie în vederea predării persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară emitentă, respectiv Tribunalul penal 23 din Barcelona (Juzgado de Instruccion). În cuprinsul sesizării, s-a arătat că, din semnalarea în sistemul informatic SIRENE - SIS de autoritățile judiciare competente din Spania, respectiv Tribunalul penal 23 din Barcelona (Juzgado de Instruccion), Dosar nr. x/2019 din data de 14 noiembrie 2019, rezultă că persoana solicitată este cercetată pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 138 C. pen. spaniol, constând în aceea că, în data de 28 iulie 2019, a participat, în calitate de autor, în zona portului Olimpic din Barcelona, la o încăierare între un grup de cetățeni chinezi și un alt grup de cetățeni din Europa de Est care s-a soldat cu moartea numitului B., ce a intervenit ca urmare a unor politraumatisme, pedeapsa maximă prevăzută de legea spaniolă pentru această faptă fiind de 15 ani închisoare. S-a mai arătat că fapta persoanei solicitate este incriminată de legislația română în infracțiunea prevăzută de art. 188 C. pen.
S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută în data de 20 noiembrie 2019, ora 12:46, pentru o perioadă de 24 ore, până la data de 21 noiembrie 2019, ora 12:46, din care s-a dedus perioada de 3 ore în temeiul art. 6 Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Curtea a constatat că sesizarea este întemeiată pe un mandat european de arestare emis pe numele persoanei solicitate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 138 C. pen. spaniol, constând în aceea că, în data de 28 iulie 2019, a participat, în calitate de autor, în zona portului Olimpic din Barcelona, la o încăierare între un grup de cetățeni chinezi și un alt grup de cetățeni din Europa de Est care s-a soldat cu moartea numitului B., ce a intervenit ca urmare a unor politraumatisme, faptă incriminată de legislația română în infracțiunea prevăzută de art. 188 C. pen.
Totodată, a observat că mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare spaniole a fost tradus și depus la dosar, fiind înmânată o copie a acestuia persoanei solicitate prin intermediul apărătorului său ales și persoana solicitată luând la cunoștință de conținutul acestuia.
Deopotrivă, s-a reținut că persoana solicitată a fost arestată provizoriu în vederea predării prin Încheierea penală nr. 115/F din 20 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. x/2019, pe o perioadă de 15 de zile, începând cu data de 20 noiembrie 2019, până la data de 04 decembrie 2019, inclusiv.
La termenul din 03 decembrie 2019, în prezența apărătorului ales și după ce, în prealabil, i s-au adus la cunoștință drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, s-a procedat la ascultarea persoanei solicitate A., care a declarat că este persoana care face obiectul mandatului european de arestare, că nu contestă identitatea și că nu consimte la predarea sa către autoritățile judiciare spaniole, arătând, în esență, că, dimpotrivă, este persoană vătămată și că, în caz de predare, se teme de afectarea integrității sale corporale, a sănătății și chiar a vieții, iar persoanele de care se teme sunt cetățeni chinezi. De asemenea, persoana solicitată nu a renunțat la regula specialității.
Curtea a reținut că în mandatul european de arestare, tradus în limba română, se precizează următoarea stare de fapt:
"a participat în bătaia care a avut loc la data de 27.07.2019 în zona de divertisment, din parcul Olimpic din din Barcelona, care s-a produs între un grup de cetățeni de naționalitate chineză și un grup de persoane din țările din est, din Europa, bătaie în urma căreia domnul B. a suferit grave politraumatisme care i-au cauzat moartea și în acest sens, cercetarea polițienească dusă la bun sfârșit până acum prin intermediul verificării camerelor de securitate și a declarațiilor martorilor oculari ai faptelor și a localizării în zona în care au avut loc faptele, a unui telefon mobil care este posibil să îi aparțină uneia dintre cele 5 persoane implicate și analiza conținutului său, analizată în mod judiciar, au fost identificate cele trei persoane care se bănuiește că se corespund autorilor 1, 4 și 3; imaginile sale apar pe telefon și au fost comparate cu portretele robot efectuate și cu imaginile de pe camerele de securitate; în al doilea rând, s-a aflat căci cu toții au fost recunoscuți de colegi de ai săi de muncă din cadrul firmei C., care era firma titulară a telefonului mobil pătat de sânge și care a fost găsit în zona în care au avut loc faptele, care opera cu CIA D.".
S-a apreciat că fapta persoanei solicitate, pentru care autoritățile judiciare spaniole efectuează cercetări, se circumscrie infracțiunii de omor, prevăzută de art. 138 C. pen. spaniol, sancționată cu pedeapsa maximă de 15 ani închisoare, cu corespondent în art. 188 C. pen., cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. a) C. pen.
Curtea a reținut, astfel, că sunt îndeplinite cerințele legale ale executării mandatului, iar informațiile comunicate de autoritățile spaniole sunt suficiente pentru a permite arestarea și predarea către autoritatea judiciară emitentă a persoanei solicitate. S-a mai reținut că persoana solicitată A. nu a consimțit la predare către autoritatea judiciară spaniolă, că nu a renunțat la regula specialității și că este îndeplinită condiția dublei incriminări.
În aceste condiții, s-a constatat că nu există niciun motiv de refuz al executării, nici obligatoriu, nici facultativ, conform art. 99 din aceeași lege, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (7) și 10 raportat la art. 109 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare și predarea persoanei solicitate către autoritatea judiciară emitentă, cu respectarea tuturor condițiilor impuse de art. 113 din Legea nr. 302/2004, privind predarea persoanei menționate.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat contestație persoana solicitată A., arătând că este incident unul din motivele de refuz al executării prevăzut de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, având în vedere că nu are reședința în Spania și nu are nicio legătură cu acest stat. În plus, a precizat că nu este de acord cu predarea către autoritățile judiciare spaniole și nu renunță la regula specialității, subliniind că, din actele transmise la dosar, nu rezultă cu claritate dacă este autor unic sau coautor al faptei care a condus la decesul persoanei de origine chineză. A mai arătat că s-a predat în momentul în care a aflat că este căutat, precum și că transferul în Spania i-ar putea pune viața în pericol, fiindu-i teamă de răzbunarea cetățenilor chinezi.
Totodată, invocând circumstanțele personale, în sensul că nu are antecedente penale, are un copil minor în vârstă de un an și șase luni și este singurul întreținător al familiei, întrucât soția sa suferă de mai multe afecțiuni medicale, a apreciat că se poate dispune înlocuirea măsurii arestării provizorii cu cea a arestului la domiciliu, pentru a putea fi și la dispoziția autorităților, dar și alături de familia sa.
Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
Reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 prevede că, după verificarea identității persoanei solicitate și a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie și în limba pe care o înțelege, mandatul european de arestare și, eventual, a hotărârii de condamnare în lipsă, judecătorul legal învestit aduce la cunoștința acestuia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia. În situația în care persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, potrivit alin. (7) al aceluiași articol, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei, care se limitează la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventualele obiecții privind identitatea.
Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, judecătorul legal învestit soluționează cauza prin sentință, emițând de îndată un mandat de arestare, al cărui conținut și condiții de executare sunt prevăzute de dispozițiile C. proc. pen. La luarea hotărârii, judecătorul ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conținutul și forma reglementate de art. 87 din același act normativ și întrunește condițiile cele speciale prevăzute de art. 98 din aceeași lege și dacă, în cauză, este incident vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menționate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004 ori dispozițiile art. 117 din actul normativ menționat, ce reglementează regula specialității.
Verificând actele dosarului în raport cu aceste dispoziții, Înalta Curte constată, în acord cu instanța de fond, că, din conținutul mandatului european de arestare emis de Judecătoria de Instrucție nr. 23 din Barcelona (Jusgado de Instruccion 23 de Barcelona), în Dosarul de diligențe preliminare nr. 617/2019 - A din data de 07 noiembrie 2019, rezultă că față de numitul A. a fost emis un mandat național de arestare în vederea judecării pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 138 C. pen. spaniol, constând, în esență, în aceea că, în data de 28 iulie 2019 a participat, ca autor, în zona portului Olimpic din Barcelona, la o încăierare între un grup de cetățeni chinezi și un alt grup de cetățeni din Europa de Est care s-a soldat cu moartea numitului B., urmare a politraumatismelor suferite.
Totodată, se constată că faptele expuse mai sus, astfel cum au fost reținute de autoritățile spaniole, fiind sancționate cu pedeapsa închisorii de la 10 ani la 15 ani, se regăsesc printre cele enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (pct. 14) care dau loc la predare, fără a fi necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări, prevăzută de dispozițiile art. 97 alin. (2) din același act normativ. De altfel, acestea sunt incriminate și de legea penală română ca infracțiunea de omor, prevăzută de art. 188 C. pen., și sancționate cu pedeapsa închisorii de la 10 ani la 20 ani.
Pe baza mandatului european de arestare astfel emis, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, prin Ordonanța nr. 5112/II/5/2019 din 20 noiembrie 2019, a dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 102 alin. (2) raportat la art. 101 din Legea nr. 302/2004, republicată, reținerea pentru 24 de ore începând cu începând cu data de 20 noiembrie 2019, ora 12:46, și până la data de 21 noiembrie 2019, ora 12:46. Prin Încheierea penală nr. 115/F din 20 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. x/2019, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. în vederea executării mandatului european de arestare pe o perioadă de 15 de zile, începând cu data de 20 noiembrie 2019, până la data de 04 decembrie 2019, inclusiv.
În conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, la termenul din 3 decembrie 2019, s-a procedat la audierea numitului A., acesta nefiind de acord cu predarea sa către autoritățile emitente a mandatului, prevalându-se de regula specialității și necontestând identitatea . Cu același prilej, persoana solicitată a precizat că, în caz de predare, se teme de afectarea integrității sale corporale, a sănătății și chiar a vieții de către cetățenii chinezi.
Pe de altă parte, se constată că, prin motivele de contestație, persoana solicitată a învederat că este incident unul din motivele de refuz al executării prevăzut de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, având în vedere că nu are reședința în Spania și nu are nicio legătură cu acest stat.
În acest context, se observă că dispozițiile art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 prevăd că, atunci când mandatul a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, dacă persoana solicitată trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani și declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent al mandatului european de arestare, instanța română poate refuza executarea acestuia. Or, în cauză aceste dispoziții nu sunt incidente, de vreme ce mandatul european de arestare nu a fost emis în vederea executării pedepsei, așa cum prevede expres textul de lege invocat, ci a judecății.
Mai mult, se observă că situațiile prevăzute de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, constituie motive facultative de refuz pentru autoritatea judiciară română (legiuitorul utilizând expresia poate refuza) și nu motive obligatorii, astfel că instanța română poate dispune executarea mandatului european de arestare chiar în lipsa acordului persoanei solicitate dacă apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta. În aceste condiții, se constată că niciunul din motivele invocate de persoana solicitată pentru a justifica refuzul la predare, așa cum le-am detaliat anterior, nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, și, ca atare, criticile apărării din această perspectivă nu pot fi primite.
Deopotrivă, nu pot fi primite nici criticile vizând temeinicia acuzațiilor formulate împotriva persoanei solicitate, asemenea aspecte neputând forma obiectul verificării în procedura de față întrucât constituie atributul organelor judiciare spaniole.
Față de cele expuse mai sus, Înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat, în mod corect, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului de arestare emis de Judecătoria de Instrucție nr. 23 din Barcelona cu privire la persoana solicitată A., întrucât acesta a fost emis în vederea judecării contestatorului, cuprinde faptele pentru care se solicită predarea și nu există niciun impediment în executare din cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, cu respectarea, desigur, a regulii specialității potrivit art. 117 alin. (2) din același act normativ, astfel cum a precizat contestatorul în declarația dată.
Pentru motivele de mai sus, în conformitate cu dispozițiile art. 425
1
alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 121/F din 3 decembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că se află în culpă procesuală, contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar, în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 964 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 121/F din 3 decembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 964 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 decembrie 2019.
Procesat de GGC - NN