ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 273/2020

Ședința publică din data de 14 mai 2020

Asupra contestației de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 39/F din data de 28 aprilie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea privind executarea mandatului european de arestare emis la data de 31.01.2020 de autoritatea judiciară din Spania, respectiv Judecătoria Centrală de Instrucție nr. 5 din Madrid, în dosarul nr. x/2018, sub aspectul infracțiunilor de spălare de bani, constituirea unui grup infracțional organizat, fraudă, cu corespondent în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, art. 249 C. pen., fraudă informatică și art. 327 C. pen. - falsul privind identitatea, privind pe persoana solicitată A. , în prezent aflat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vâlcea.

S-a luat act că persoana solicitată A. nu este de acord să fie predată către autoritățile judiciare din Spania, conform mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară din Spania în dosarul nr. x/2018, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de spălare de bani, constituirea unui grup infracțional organizat, fraudă, cu corespondent în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, art. 249 C. pen., fraudă informatică și art. 327 C. pen. - falsul privind identitatea.

A fost autorizată predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Spania, conform art. 104 alin. (6), (7) rap. la art. 109 din Legea nr. 302/2004 republicată comb. cu art. 27 paragraful 2 din Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI/13.06.2002 a Consiliului Uniunii Europene, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității și sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana solicitată să fie transferată în România pentru executarea acesteia.

S-a constatat că, în cursul procedurii de executare a prezentului mandat european de arestare, conform art. 101 din Legea nr. 302/2004 modificată, persoana solicitată A. a fost reținută în baza Ordonanței nr. 1670/II/5/2020 emisă la data de 14.04.2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești pentru 24 de ore, începând cu data de 14.04.2020, orele 15:25, până la data de 15.04.2020, orele 15:25, precum și arestată provizoriu conform mandatului de arestare preventivă nr. 8 din data de 15.04.2020, emis de Curtea de Apel Pitești, pe o durată de 15 zile, cu începere de la data de 15.04.2020, până la data de 29.04.2020, inclusiv.

Conform art. 104 alin. (6) și 13 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 28 aprilie 2020, până la data de 27 mai 2020, inclusiv și predarea acesteia către autoritatea judiciară solicitantă, cu respectarea termenelor de predare prev. de art. 104 alin. (10) și art. 112 din aceeași lege.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare în vederea predării persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Spania.

S-a stabilit că administrația locului de deținere - Arestul Inspectoratului Județean de Poliție Vâlcea va primi și reține persoana solicitată A. începând cu data de 28.04.2020, înaintând instanței dovada de executare a măsurii arestării, iar în termenul prev. de art. 113 din Legea nr. 302/2004 republicată, va proceda la predarea acesteia către autoritățile judiciare spaniole.

S-a dispus ca prezenta hotărâre să se notifice persoanei solicitate, autorității judiciare străine, Centrului de Cooperare Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Biroul Sirene, Ministerului Justiției - Direcția Drept Internațional și Tratate - Serviciul Cooperare Judiciară Internațională în Materie Penală și Inspectoratului Județean de Poliție Vâlcea.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 15 aprilie 2020 a fost înregistrată, sub nr. x/2020, propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, privind luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării a persoanei solicitate A. , în prezent aflat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vâlcea, ca urmare a semnalării introduse potrivit prevederilor art. 103 din Legea nr. 302/2004, cu modificările și completările ulterioare, în sistemul de informații Schengen.

Parchetul a arătat că autoritățile judiciare din Spania, respectiv Tribunalul Central de instrucțiuni nr. 5 Madrid, au emis un mandat european de arestare pe numele persoanei solicitate A., în dosarul nr. x/2018, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de spălare de bani, constituirea unui grup infracțional organizat, fraudă, fraudă informatică și falsul privind identitatea.

Pentru luarea măsurii arestării în vederea predării, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în baza art. 101 din Legea nr. 302/2004, cu aplicarea art. 202 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., art. 203 alin. (4) și art. 209 alin. (1), (3), (10) și 11 C. proc. pen., precum și art. 108 din Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a luat măsura reținerii pe timp de 24 de ore, începând cu data de 14.04.2020, orele 15:25, până la data de 15.04.2020, orele 15:25.

Prin încheierea instanței din data de 15 aprilie 2020 s-a fixat termen pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare în original, însoțit de traducerea acestuia în limba română, pentru data de 28.04.2020.

S-a constatat înaintarea de către procuror a mandatului european de arestare tradus în limba română, care a fost înmânat persoanei solicitate.

Fiind îndeplinite dispozițiile art. 103 din Legea nr. 302/2004 modificată, privind sesizarea instanței de judecată, la termenul fixat pentru soluționarea cererii s-a procedat la identificarea persoanei solicitate, aceasta neformulând obiecțiuni.

Conform art. 104 alin. (3) și art. 106 din Legea nr. 302/2004, s-au adus la cunoștința acesteia drepturile persoanei arestate în baza unei asemenea decizii judiciare, efectele regulii specialității prevăzute de art. 117, conținutul mandatului european de arestare, infracțiunile pentru care este urmărită persoana solicitată și limitele de pedeapsă prevăzute de legislația statului membru solicitant, posibilitatea de a consimți la predare către autoritățile judiciare spaniole, precum și caracterul irevocabil al acordului dat voluntar.

În contextul în care persoana solicitată a arătat că nu renunță la drepturile conferite de regula specialității, consimțind să fie cercetată numai cu privire la faptele menționate în cuprinsul mandatului european de arestare, iar în situația în care va fi condamnată la o pedeapsă privativă de libertate de către autoritățile judiciare spaniole, să execute pedeapsa în România, însă nu și-a exprimat acordul de a fi arestată și predată autorităților judiciare spaniole la acest moment, din cauza situatiei epidemiologice internationale, aceste aspecte au fost consemnate în procesul-verbal de audiere întocmit în ședința publică din data de 28.04.2020.

Curtea de Apel Pitești a constatat că situația determinată de răspândirea coronavirusului Covid 19, invocată de persoana solicitată, nu se încadrează în niciunul dintre motivele de refuz de executare prev. de art. 99 din Legea nr. 302/2004, apreciind că predarea imediată nu ar avea consecințe negative asupra stării de sănătate a persoanei solicitate, întrucât toate statele europene au adoptat măsuri speciale pentru prevenirea răspândirii virusului. Mai mult, starea de urgență decretată de Presedintele Romaniei încetează la data de 15.05.2020.

Față de situația de fapt expusă, instanța de fond a reținut că:

- mandatul european de arestare a fost emis de Tribunalul Central de instrucțiuni nr. 5 Madrid, la data de 31.01.2020, în dosarul nr. x/2018, autoritate judiciară solicitantă dintr-un stat membru al Uniunii Europene și care a transpus în legislația internă Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI din 13.06.2002 a Consiliului Uniunii Europene;

- decizia judiciară s-a luat în vederea efectuării urmării penale față de persoana solicitată, suspectată de comiterea infracțiunilor de spălare de bani, constituirea unui grup infracțional organizat, fraudă, cu corespondent în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, art. 249 C. pen., fraudă informatică și art. 327 C. pen. - falsul privind identitatea;

- circumstanțele cauzei constau în aceea că, pe teritoriul Spaniei, se află în curs de cercetare o Organizație Criminală, compusă printre alții de un număr mare de cetățeni români, care începând cu sfârșitul anului 2016 s-au ocupat cu deschiderea de conturi cu acte false, unde ulterior primeau depuneri care proveneau din diferite modalități de escrocherie, pentru ca, într-un final, să aibă loc spălarea de bani, trimițând banii primiți în conturi din diferite țări din Europa. Modalitățile de escrocherie realizate de către Organizație se pot împărți în acelea a căror victime sunt Administrațiile Publice și cele ale căror victime sunt persoanele particulare. Escrocheriile împotriva Administrațiilor publice constau în furtul identității firmelor cărora administrațiile le datorau vreo plată, falsificând pentru aceasta certificate bancare și comerciale, făcându-le pe acestea din urmă să creadă că furnizorii lor și-au schimbat numărul de cont bancar, aceștia depunând până la urmă banii într-un cont al Organizației Criminale. Nu mai puțin de șaptezeci de organisme publice au fost victimele acestei metode a Organizației criminale. Escrocheriile împotriva persoanelor particulare au fost comise prin intermediul internetului, prin diferite metode, printre care se află și cea de phishing bancar, escrocherii de vânzare-cumpărare și mai ales escrocherii în ceea ce privește închirierea locuințelor, având toate acestea în comun faptul că victimele credeau că realizează cumpărări sau închirieri de pe pagini legale, când de fapt acestor pagini le fusese furată identitatea, depunând în felul acesta banii în conturile Organizației, fără a primi vreodată produsele sau serviciile solicitate. Faptul că aceste escrocherii au fost comise prin intermediul internetului face să existe victime în diferite țări. Până în prezent și ținând cont de analiza realizată asupra conturilor cercetate, volumul escrocheriei este de mai mult de 8 milioane de euro.

În ceea ce privește infracțiunile de fals în acte, infracțiuni săvârșite de către Organizația Criminală, acestea sunt multe și variate, falsificarea documentelor de identitate din diferite țări fiind piatra unghiulară care a permis deschiderea atâtor conturi bancare, documente foarte bine întocmite, ceea ce a făcut ca detectarea lor de către entitățile bancare să fie aproape imposibilă. Falsificarea certificatelor bancare și a celor comerciale constituie alt punct forte al Organizației, deoarece prin acestea erau înșelate organismele publice. În ultimul rând, odată ce banii erau obținuți prin escrocherii din diferite conturi bancare, începea spălarea acestora. Această organizație criminală deține elementele care conform doctrinei și organismelor naționale și internaționale în ceea ce privește prevenirea spălării banilor, sunt considerate elemente care fac parte din infracțiunea de spălare de bani și care, pe de-o parte, formează nucleul esențial al infracțiunii prevăzute de articolul 301 din C. pen. și, pe de altă parte, furnizează o serie de indicatori de spălare de bani, care permit construirea infracțiunii acesteia: creșterea activelor în mod nejustificat, mânuirea unor sume de bani sau realizarea unor operații financiere anormale care demonstrează realizarea unor operații neobișnuite în cadrul activităților comerciale ordinare; constatarea unei legături sau conexiuni cu activitatea infracțională sau persoane sau grupuri care aveau legătură cu aceasta, toți banii obținuți de către Organizația Criminală provin din escrocherie; inexistența unor activități economice sau comerciale legale, dat fiind faptul că persoanele cercetate nu au nicio activitate legată de muncă sau comercială care ar putea justifica depunerile primite în nenumăratele conturi bancare pe care le-au deschis.

Cea mai importantă trăsătură a acestei Organizații este caracterul său itinerant, dat fiind faptul că un număr dintre membrii ei nu se află în mod normal în Spania, ci doar pentru anumite perioade de timp și apoi se întorc, baza de operațiuni aflându-se în România.

Persoana solicitată A. a extras bani din urmatoarele conturi bancare:

A efectuat o depunere la un bancomat la Sucursala 6448, de pe strada x 126, din Valencia, în valoare de 30€, la data de 02.06.2017, la orele 18:57:12.

La data de 06/06/2017, A. a extras 2.000 și 5006 de la bancomatul BBVA 503, de pe Avda. del Puerto nr. 243 din Valencia. La data de 08/06/2017, a extras 1.8006 de la bancomatul BBVA numărul 506, situat în Piaza de Espana nr. 5 din Valencia. La data de 08/06/2017, a extras 1.8006 de la bancomatul BBVA Nr. 500, situat în Piaza del Ayuntamiento din Valencia. La data de 09/06/2017, a extras 1.750, 1.500 și 1.2006 de la bancomatul BBVA Nr. 506, situat în Piaza de Espana nr. 5 din Valencia.

La data de 01/06/2017, A. a extras 2.000 și 1.0006 de la bancomatul BBVA Nr. 503, situat în Avda. del Puerto nr. 243 din Valencia. La data de 02/06/2017, a extras suma de 2.0006 de la bancomatul BBVA nr. 503, situat în Avda del Puerto nr. 243 din Valencia. La data de 05/06/2017, a extras 2.0006 și 7006, de la bancomatul BBVA nr. 503, situat în Avda. del Puerto nr. 243 din Valencia. La data de 06/06/2017, a extras 1.3006 de la bancomatul BBVA nr. 503, situat în Avda. del Puerto nr. 243 din Valencia.

În momentul în care a fost arestat, A. avea asupra sa cartea de identitate ungurească și Certificatul de înregistrare a Cetățenilor din Uniune, ambele falsificate pe numele de D., identitate falsă folosită de către E..

De asemenea, avea asupra sa Cartea de Identitate lituană și Certificatul de înregistrare a Cetățenilor din Uniune, ambele pe numele lui C., identitate falsă folosită de către F., ale cărei fotografii au fost găsite pe dispozitivul mobil (OBIECTUL 2), confiscat la domiciliul lui G., H. și I.; în mod concret, acest mobil aparținea lui E..

De asemenea, avea asupra lui contractul contului bancar de la BANKIA x, pe numele lui B., identitate falsă folosită și de F.. De la acest cont s-a realizat un transfer în contul deschis de J.; totodată, cu documente false, contul x, care de fapt a fost identificat precum K., ale cărui fotografii au apărut în dispozitivul mobil și care în înscrisul 41188/17 trimis Judecătoriei de Instrucție nr. 7 din Valencia în cadrul Procedurilor Preliminare 2295/16 era asociat cu tiparele plângerilor lui L. și M..

Instanța de fond a reținut că, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 1 și 3 din Legea nr. 302/2004, infracțiunile de fraudă informatică, grup infracțional organizat, fraudă și spalare de bani, indiferent de denumirea pe care o au în legislația statului emitent, fac parte din categoria faptelor care dau loc la predare între statele Uniunii Europene ce au semnat Decizia-Cadru nr. 2002/584/JAI/13.06.2002 a Consiliului Uniunii Europene, nemaifiind supuse verificării îndeplinirii condiției dublei încriminări.

S-a mai reținut că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare spaniole, în condițiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată.

De asemenea, nu s-a identificat niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare emis împotriva persoanei solicitate, menționat în disp. art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată, în cazul solicitării predării unui cetățean român în vederea urmăririi penale pentru o faptă pretins a fi comisă în afara teritoriului României.

Având în vedere că sunt întrunite condițiile legale privind executarea mandatelor europene de arestare emise de statele membre ale Uniunii Europene, ce au transpus Decizia - Cadru 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene, în baza art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, instanța de fond a admis solicitarea formulată de autoritatea judiciară spaniolă ca fiind întemeiată, predarea autorizându-se cu respectarea garanțiilor prev. de art. 118 și art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 rep. și art. 27 paragraful 2 din Decizia - Cadru 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene, urmând ca, în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, persoana solicitată A. să fie transferată în România pentru executarea acesteia și, respectiv, a drepturilor conferite de regula specialității.

Împotriva sentinței penale nr. 39/F din data de 28 aprilie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2020, a formulat contestație persoana solicitată A., fără a indica motivele ce stau la baza promovării căii de atac. Contestația a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 5 mai 2020.

Cu prilejul concluziilor formulate oral în fața Înaltei Curți, apărătorul ales al contestatorului a solicitat admiterea contestației și desființarea sentinței pronunțate de Curtea de Apel Pitești, urmând ca, în rejudecarea cauzei pe fond, să se dispună amânarea predării contestatorului către autoritățile judiciare spaniole, având în vedere actuala criză generată de pandemia de Covid-19, dar și circumstanțele personale favorabile acestuia.

S-a susținut că în mediile de detenție din Spania există deținuți infestați cu Covid-19, făcându-se referire totodată la o îndrumare emisă de Organizația Mondială a Sănătății, prin care se recomandă ca, pe durata pandemiei, să se identifice măsuri alternative arestării preventive.

Pe de altă parte, s-a arătat că nu este oportună predarea contestatorului la acest moment, în condițiile în care, din anul 2017 (de când datează faptele pentru care este cercetat de către autoritățile judiciare spaniole) și până în prezent, nu i s-a mai imputat vreo faptă care să justifice trimiterea sa de urgență în Spania.

Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că autoritățile judiciare din Spania (Judecătoria Centrală de Instrucție nr. 5 din Madrid), au emis, la data de 31 ianuarie 2020, în dosarul nr. x/2018, un mandat european de arestare pe numele persoanei solicitate A., în vederea efectuării urmăririi penale cu privire la comiterea infracțiunilor de spălare de bani, constituirea unui grup infracțional organizat și fraudă, cu corespondent în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, art. 249 C. pen. - frauda informatică și art. 327 C. pen. - falsul privind identitatea, în raport cu următoarea situație de fapt: persoana solicitată, în calitate de autor, a constituit un grup infracțional organizat compus din mai mulți cetățeni români, având ca scop deschiderea de conturi bancare prezentând înscrisuri false, conturi care au fost alimentate prin comiterea de fraude online, creând astfel un prejudiciu de 8.000.000 euro.

În cauză sunt îndeplinite condițiile art. 97 alin. (1), (2) din Legea nr. 302/2004, infracțiunile de fraudă informatică, grup infracțional organizat, fraudă și spalare de bani, indiferent de denumirea pe care o au în legislația statului emitent, făcând parte din categoria faptelor care dau loc la predare între statele Uniunii Europene ce au semnat Decizia-Cadru nr. 2002/584/JAI/13.06.2002 a Consiliului Uniunii Europene, nemaifiind supuse verificării îndeplinirii condiției dublei încriminări. Cu toate acestea, faptele imputate persoanei solicitate sunt încriminate și de legea penală română, în dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, art. 249 C. pen. și art. 327 C. pen., prima dintre infracțiuni fiind pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

Potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu ocazia pronunțării asupra executării mandatului european de arestare, instanța ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare.

Analizând actele dosarului, se constată că, în cauză, mandatul european de arestare are conținutul și forma prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004 și nu există niciun motiv, obligatoriu sau opțional, de refuz al executării acestuia, dintre cele prevăzute în art. 99 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004.

Potrivit art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa, despre consimțământul acesteia se întocmește un proces-verbal, în cuprinsul căruia se menționează dacă persoana solicitată a renunțat sau nu la drepturile conferite de regula specialității. Conform alin. (6) al aceluiași articol, în cazul prevăzut la alin. (5), dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prevăzute la art. 99, judecătorul se poate pronunța prin sentință, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării și predării persoanei solicitate.

Dispozițiile art. 104 alin. (7) din aceeași lege prevăd că, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea.

Conform art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, în cazurile prevăzute la alin. (5) și (7), atunci când judecătorul apreciază necesar să acorde un termen pentru luarea unei hotărâri cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se dispune prin încheiere motivată.

În cauză, în fața instanței de fond, persoana solicitată nu a formulat obiecții în ceea ce privește identitatea și, fiind ascultată, după ce i-au fost aduse la cunoștință posibilitatea de a consimți la predare, caracterul irevocabil al unui astfel de consimțământ, precum și conținutul și efectele regulii specialității, a declarat că nu este de acord să fie predată către autoritatea judiciară emitentă a mandatului european de arestare, afirmațiile sale fiind consemnate în cuprinsul procesului-verbal de audiere întocmit în ședința publică din data de 28 aprilie 2020.

Împrejurarea invocată de către apărare, în sensul că, din anul 2017 (de când datează faptele pentru care contestatorul este cercetat de către autoritățile judiciare spaniole) și până în prezent, acestuia nu i s-a mai imputat nicio altă faptă penală, nu poate constitui un motiv opțional de refuz al executării mandatului european de arestare, în sensul dispozițiilor art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

În acest context, Înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat în mod corect că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului european de arestare emis de Judecătoria Centrală de Instrucție nr. 5 din Madrid - Spania, la data de 31 ianuarie 2020, pe numele persoanei solicitate A., hotărârea atacată, de predare a acesteia către autoritățile judiciare solicitante, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie.

Pe de altă parte, Înalta Curte apreciază că solicitarea contestatorului referitoare la amânarea predării nu este întemeiată.

Potrivit art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată, predarea poate fi amânată atunci când, din cauza unor împrejurări speciale, predarea imediată ar avea consecințe grave pentru persoana solicitată sau familia acesteia. În acest caz, predarea poate fi amânată cel mult 3 luni și numai o singură dată.

În prezenta cauză, se constată că instanța de fond a realizat o analiză corespunzătoare sub aspectul existenței unor împrejurări speciale de natură să producă urmări grave asupra situației persoanei solicitate, reținând în mod just că temeiul legal invocat de către apărare (art. 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004) nu este incident, având în vedere că, la data de 15 mai 2020, încetează starea de urgență în România, iar pe de altă parte, toate statele europene (inclusiv Spania) au adoptat măsuri pentru prevenirea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 39/F din data de 28 aprilie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2020.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 39/F din data de 28 aprilie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14 mai 2020.