ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1153/2019

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 07.09.2017, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală de Contestații de pe lângă Casa Națională de Pensii Publice, desființarea Hotărârii nr. 20868/07.08.2017, motivând că este îndreptățit să primească indemnizația solicitată, deoarece are noul certificat de luptător în Revoluția Română din decembrie 1989 "Luptător cu rol determinant", iar prin Decizia nr. 162/2017 a Curții de Apel Cluj a obținut o soluție favorabilă.

Prin Sentința civilă nr. 6826 din 18 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. x/2017, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul A. și, în consecință, a fost anulată Hotărârea nr. 20868/07.08.2017, emisă de pârâta Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații București.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații, solicitând admiterea apelului și, pe cale de consecință, modificarea în tot a sentinței apelate, în sensul respingerii acțiunii.

Prin Decizia civilă nr. 494/A din 24 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a fost respins, ca tardiv formulat, apelul declarat de pârâta Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații București, ca urmare a nerespectării prevederilor art. 468 alin. (1) C. proc. civ.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație la data de 05.06.2018.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, raportorul a arătat că recursul declarat în cauză nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, fiind formulat împotriva unei hotărâri definitive, pronunțată într-un litigiu de asigurări sociale.

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția inadmisibilității recursului reținută prin raport, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Conform dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. stipulează că "în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Prin dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Din interpretarea acestui text legal rezultă că o hotărâre nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege, sau cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituțional în raport de prevederile art. 129 din Constituție.

În cauza de față, prin demersul judiciar inițiat la data de 07.09.2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală de Contestații de pe lângă Casa Națională de Pensii Publice, desființarea Hotărârii nr. 20868/07.08.2017 emisă de Casa Națională de Pensii Publice - Comisia central de contestații.

Față de natura pretenției deduse judecății, se reține că aceasta se încadrează în sfera cererilor privitoare la asigurări sociale, cauza circumscriindu-se, din acest punct de vedere, dispozițiilor reglementate de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 antemenționate, potrivit cărora, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în materia conflictelor de muncă și asigurări sociale. De asemenea, în aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunțate de instanțele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

În cauză, Decizia nr. 494/A din data de 24 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a civilă, pentru litigii de muncă și asigurări sociale, este definitivă, în înțelesul dispozițiilor legale sus menționate, motiv pentru care împotriva acesteia nu mai poate fi exercitată calea de atac a recursului.

Față de aceste considerente, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 494/A din data de 24 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a civilă, pentru litigii de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 494/A din data de 24 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a civilă, pentru litigii de muncă și asigurări sociale.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 iunie 2019.

GGC - GV