ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 805/2020

HOTĂRÂRE

26.03.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 805/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Decizia nr. 2106 din 9 iulie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a fost respins apelul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 230 din 9 aprilie 2019 pronunțată de Tribunalul Dolj.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a declarat recurs.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul-reclamant a prezentat în mod detaliat situația de fapt și parcursul cauzelor pe care le-a avut pe rolul instanțelor, arătând că este nemulțumit de soluțiile pronunțate de instanțele de judecată. Solicită instanței să soluționeze cererea de recurs conform dovezilor depuse la dosar, în conformitate cu legea aplicabilă în cauză.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 5 decembrie 2019, dispunându-se comunicarea acestuia.

Raportul a fost comunicat părților la 30 decembrie 2019.

La 7 ianuarie 2020 recurentul-reclamant a depus punct de vedere la raport, solicitând judecata recursului în conformitate cu dovezile depuse la dosar și aplicarea corectă a legii.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen la 26 martie 2020, în complet de filtru, fără citarea părților, în vederea soluționării căii de atac.

Analizând recursul în raport de excepția nulității, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidențiate de către recurentul-reclamant, astfel cum au fost formulate și dezvoltate, nu conțin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul-reclamant a prezentat pe larg situația de fapt, arătându-și nemulțumirea față de soluțiile pronunțate în cauză.

Criticile, astfel cum au fost formulate, nu corespund exigențelor căii de atac a recursului în actuala sa reglementare, ce a fost concepută ca un mijloc procesual menit să asigure un control de legalitate asupra hotărârilor instanței de apel, exclusiv pentru motivele limitativ enumerate la pct. 1 - 8 al art. 488 C. proc. civ.

Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

Prin nemotivarea căii de atac în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În consecință, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.