ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 714/2020

Asupra cauzei de față, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Buftea sub nr. x/2007, reclamatul Consiliul Județean Ilfov, în contradictoriu cu Așezămintele Brâncovenești - Biserica Domnița Bălașa, a solicitat instanței evacuarea pârâtului de pe imobilul teren în suprafață de 157.27 mp situat în Cernica, sat Bălăceanca, județ Ilfov. La termenul din 5 decembrie 2007, pârâtul Așezămintele Brâncovenești - Biserica Domnița Bălașa a depus întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a formulat acțiune în revendicare asupra terenului și construcțiilor.

Prin Sentința civilă nr. 156/2009, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis excepția netimbrării cererii de chemare în judecată și a anulat ca netimbrată cererea formulată de reclamantul pârât Județul Ilfov, prin Președintele Consiliului Județean Ilfov, în contradictoriu cu pârâtul reclamant Așezămintele Brâncovenești - Biserica Domnița Bălașa, și cu pârâtul Spitalul de Psihiatrie "Domnița Bălașa", prin care se solicitase evacuarea pârâtului reclamant de pe imobilul teren de 157,27 ha, situat în comuna Cernica, sat Bălăceanca, județul Ilfov și a disjuns judecata cererii reconvenționale formulate de pârâtul reclamant Așezămintele Brâncovenești, Biserica Domnița Bălașa în contradictoriu cu reclamantul pârât Județul Ilfov prin Președintele Consiliului Județean Ilfov și cu pârâtul Spitalului de Psihiatrie "Domnița Bălașa", formându-se prezentul dosar.

Pe parcursul judecății, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a H.G. nr. 867/2002 privitoare la trecerea în domeniul public al pârâtului a imobilului litigios, menționat la poziția 97 din anexă, excepție care inițial a fost înaintată Curții de Apel București, secția contencios administrativ, spre rezolvare, această instanță returnând dosarul Tribunalului București în vederea completării sesizări pe care a apreciat-o ca fiind informă, iar ulterior, la data de 8 aprilie 2013, a fost respinsă cererea de sesizare a instanței de contencios administrativ, în sensul că, datorită modificărilor aduse art. 4 al Legii nr. 554/2004, legalitatea actului administrativ cu caracter individual de soluționează pe cale de excepție, în mod incidental de către instanța investită cu fondul litigiului.

Primul ciclu procesual Prin Sentința civilă nr. 1469 din 5 iulie 2013, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis acțiunea și a constatat dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului în suprafață de 154,28 ha situat în comuna Cernica, județul Ilfov (din care 26,16 ha situate în tarlaua x, sat Bălăceanca, iar 128,12 ha situate în tarlalele 64, 65, 69 sat Poșta) identificat conform expertizei întocmite de expertul A., precum și asupra construcțiilor edificate pe teren, identificate de expertul B.. Împotriva sentinței pronunțate a declarat apel pârâtul Județul Ilfov reprezentat de Președintele Consiliului Județean.

Prin Decizia civilă nr. 146 A din 30 martie 2015, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul formulat de apelantul - pârât Consiliul Județean Ilfov prin Președinte, împotriva Sentinței civile nr. 1469 din 5 iulie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2009, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Așezămintele Brâncovenești - Biserica Domnița Bălașa și cu intimatul-pârât Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu, a desființat sentința civilă apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs pârâtul Consiliul Județean Ilfov.

Prin Decizia civilă nr. 81 din 21 ianuarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul Județean Ilfov împotriva Deciziei civile nr. 146A din 30 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Cererea a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, sub nr. x/32016, la data de 25 februarie 2016. Sentința pronunțată de tribunal după rejudecare Prin Sentința civilă nr. 965 din 1 iulie 2016 Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins acțiunea ca neîntemeiată. Împotriva acestei hotărâri judecătorești au formulat apel în termen legal reclamanta Așezămintele Brâncovenești - Biserica Domnița Bălașa și SC C. SRL.

Cererea de intervenție La data de 27 iunie 2016 SC C. SRL. a formulat cerere de intervenție, susținând aceleiași aspecte prezentate prin motivele de apel. Prin Decizia civilă nr. 613A din 28 iunie 2017, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta SC C. SRL împotriva Sentinței civile nr. 965 din 1 iulie 2016 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție accesorie formulată de SC C., a admis apelul declarat de apelanta reclamantă Așezămintele Brâncovenești - Biserica Domnița Bălașa împotriva aceleiași sentințe în contradictoriu cu intimații pârâți Consiliul Județean Ilfov prin Președinte și Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu, a anulat sentința apelată și, în rejudecare a sesizat CAB secția de contencios administrativ și fiscal cu excepția de nelegalitate a H.G.

nr. 867/2002 - anexa 97 și a suspendat soluționarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a excepției de nelegalitate. Excepția de nelegalitate Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal a fost sesizată cu excepția de nelegalitate la data de 22 iunie 2012, prin încheierea pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, această sesizare fiind respinsă prin Sentința civilă nr. 5604 din 8 octombrie 2011. Ulterior, prin Încheierea de la 9 ianuarie 2013 Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a scos cauza de pe rol și a înaintat-o instanței civile pentru pronunțarea unei noi încheieri de sesizare, conform Sentinței civile nr. 5604 din 8 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2012.

Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a dispus prin Încheierea de ședință din 22 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr. x/2009 sesizarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării excepției de nelegalitate a H.G. nr. 867/2002 în privința poziției nr. 97 din Anexă, invocată de reclamanta Așezămintele Brâncovenești - Biserica Domnița Bălașa. Încheierea de sesizare din 25 mai 2012 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. dosar x/2012 la data de 26 iulie 2012. Prin Sentința civilă nr. 5604 din 8 octombrie 2012 Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a respins sesizarea privind soluționarea excepției de nelegalitate a H.G.

nr. 867/2002 în ceea ce privește poziția 97 din Anexă reținând în considerente că încheierea din 22 iunie 2012 este informă, nefiind motivată conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul arătării "dacă și în ce măsură soluționarea cauzei depinde de legalitatea/nelegalitatea actului administrativ" (H.G. nr. 867/2002, poz. 96 Anexă) și nu a fost indicat în cuprinsul încheierii textul legal în raport de care urma să fie verificată legalitatea/nelegalitatea actului. După ce Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal a constatat încheierea de sesizare din 22 iunie 2012 ca nefiind validă, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în loc să repună cauza pe rol și să pronunțe o nouă încheiere de sesizare a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal conform Sentinței nr. 5604/2012, a retrimis dosarul nr. x/2009 în baza aceleiași încheieri de sesizare.

La Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, cauza a fost înregistrată la 4 octombrie 2012 sub nr. x/2012, iar la termenul de judecată din 9 ianuarie 2012 s-a constatat că nu există o încheiere de sesizare a instanței de contencios administrativ cu soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 867/2002 poziția 96 din anexă, întrucât Încheierea din 22 iunie 2012 a fost respinsă, ca informă, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă. Așadar, până în prezent secția de contencios administrativ și fiscal nu a fost sesizată legală cu excepția de nelegalitate a H.G. nr. 867/2002, având în vedere că Sentința civilă nr. 1469 din 5 iulie 2013 a Tribunalului București a fost desființată prin Decizia civilă nr. 146 A din 30 martie 2015 a Curții de Apel București.

Decizia pronunțată de curtea de apel în rejudecare Prin Decizia nr. 396A din 13 martie 2019 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în rejudecarea fondului, după admiterea apelului declarat de apelanta-reclamantă Așezămintele Brâncovenești - Biserica Domnița Bălașa cu anularea sentinței apelate și reținerea spre rejudecare, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta Așezămintele Brâncovenești - Biserica Domnița Bălașa. Recursul Împotriva acestei din urma decizii, reclamantul Așezămintele Brâncovenești - Biserica Domnița Bălașa a formulat recurs. Calea de atac a recursul a fost exercitată prin fax, expediat instanței la data de 3 februarie 2020 și aflat la dosar.

Întrucât memoriul de memoriul de recurs este ilizibil și de pe prima pagină a acestuia se poate descifra doar numele părții și numărul deciziei împotriva căreia se declară recursul, s-a pus în vedere recurentei reclamante, atât prin citația emisă, cât și prin e-mail, să transmită motivele de recurs în formă completă și lizibilă, în exemplare suficiente pentru instanță și comunicare, obligație față de care aceasta nu s-a conformat. Analizând excepția de nulitate a recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte a reținut următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 3021+++ alin. (1) lit. c) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor". Conform art. 306 alin. (1) C. proc.

civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs". De asemenea, potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ. "indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ..". În cauză, recurentul reclamant a depus doar o declarație de recurs, fără motivare. Având în vedere că recurenta reclamanta nu a motivat calea de atac în termenul legal, care s-a împlinit la data de 3 februarie 2020, Înalta Curte urmează să constate nulitatea recursului, pentru nemotivare, în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul formulat de reclamanta Așezămintele Brâncovenești - Biserica Domnița Bălașa împotriva Deciziei nr. 396A din 13 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 martie 2020. GGC - CL