ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 580/2020

HOTĂRÂRE

27.02.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 580/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 27 ianuarie 2020 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, petentul A. a arătat că, în mod ilegal, Comisia de aplicare a legii nr. 18/1991 comuna Băleni a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate cu care au fost împroprietăriți bunicii săi, considerent pentru care a făcut contestație la Comisia județeană de aplicare a legii nr. 18/1991, contestație ce a fost respinsă.

A precizat că Judecătoria Târgoviște, în mod eronat, a încadrat cererea sa ca fiind o plângere, iar nu o solicitare de reconstituire a dreptului de proprietate, și în mod ilegal a respins cererea greșit încadrată ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/2012. De asemenea, a arătat că Tribunalul Dâmbovița, în mod greșit, a respins apelul și revizuirea și a refuzat "să încheie" Dosarul nr. x/2014, astfel încât petentul a fost desproprietărit de pământul părinților săi.

În finalul memoriului, petentul a solicitat admiterea cererii, casarea hotărârilor pronunțate de Judecătoria Târgoviște, Tribunalul Dâmbovița și Curtea de Apel Ploiești.

Examinând memoriul depus de petentul A., în raport de excepția nulității, a cărei analiză este prioritară față de aspectele de fond ale cauzei, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 3021 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: (...) b) indicarea hotărârii care se atacă; c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Demersul judiciar promovat de petentul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție drept recurs, în considerarea dispozițiilor art. 4 C. proc. civ. referitoare la competența instanței supreme, constă într-o cerere informă, în care partea își prezintă nemulțumirea cu privire la modul în care a fost soluționată de către autoritățile competente și de către instanțele de judecată cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate.

Deși a fost citat cu mențiunea de a preciza, sub sancțiunea nulității prevăzută de art. 133 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu prevederile art. 3021 alin. (1) C. proc. civ., care este calea de atac pe care înțelege să o exercite prin memoriul ce face obiectul dosarului și care este hotărârea atacată, petentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței de judecată.

Mai mult decât atât, prezent în fața completului de judecată, petentul A. nu a putut preciza care este hotărârea pe care înțelege să o supună controlului de nelegalitate.

În atare situație, în lipsa unei hotărâri care să poată fi supusă analizei instanței de control judiciar, apare ca fiind imposibilă identificarea unor motive și critici.

Formularea unei cereri lipsite de obiect, limitată la simpla prezentare a nemulțumirii părții față de modul de soluționare a cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate, cerere privată de elementele de fapt și de drept necesare și esențiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, atrage aplicarea sancțiunii expres prevăzute de lege, respectiv nulitatea recursului.

Ca atare, având în vedere dispozițiile procedurale prevăzute de art. 133 alin. (1) C. proc. civ., referitoare la forma și conținutul oricărei cereri adresată instanțelor de judecată, coroborate cu cele ale art. 3021 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata că în cauză intervine nulitatea recursului.

Având în vedere soluția pronunțată, în aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., va obliga pe recurentul-petent la plata sumei de 1.500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul B. (parte în dosar), reprezentând onorariu avocațial.