ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2186/2019

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. x/2015, reclamanta A. Întreprindere Individuală (fostă B. Întreprindere Individuală), în contradictoriu cu Agenția pentru Finanțarea Fondurilor Rurale a formulat contestație împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 02.09.2015, înregistrat la A.F.I.R. sub nr. x din 03.09.2015 și a Deciziei nr. x din 16.10.2015, de soluționare a contestației formulate, solicitând anularea actelor administrative și totodată suspendarea executării potrivit art. 215 C. proc. fisc. raportat la art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 102 din 15 aprilie 2016, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta A. Întreprindere Individuală în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a anulat Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 02.09.2015 înregistrat la AFIR sub nr. x din 03.09.2015 și Decizia de soluționare a contestației administrative înregistrată la AFIR sub nr. x din 16.10.2015.

Cererea de recurs Împotriva încheierii din data de 31 martie 2016 și a Sentinței nr. 102 din 15 aprilie 2016, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și reținerea cauzei spre rejudecare în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de intimata-reclamantă ca neîntemeiată. În susținerea cererii de recurs, recurenta-pârâtă a reluat pe larg situația de fapt, astfel după cum rezultă din actele administrative contestate, precum și considerentele sentinței recurate, apreciind că, prin constatarea instanței de fond potrivit căreia "actul de comodat invocat de pârâtă că a fost încheiat de tatăl reclamantei este doar unul din multitudinea operațiunilor juridice și materiale pe care le presupune desfășurarea unei afaceri, fiind excesiv a se reține că acest act demonstrează că activitatea în cadrul firmei nu a fost desfășurată de reclamanta", fără a ține cont ca îndeplinirea obiectivului proiectului finanțat din PNDR prin FEADR trebuie făcută de beneficiarul însuși, ci nu de mandatari, a încălcat normele de drept material reprezentate de Legea nr. 554/2004 și de Regulamentele CE nr. 65/2011,1.975/2006 și nr. 2.988/1995. Într-o primă critică pe care recurenta o aduce sentinței recurate are în vedere faptul că instanța de fond, în mod greșit a apreciat că "în mod netemeinic a reținut pârâta că declarația beneficiarului proiectului nu concordă cu realitatea". Pentru îndeplinirea criteriului de eligibilitate privitor la apartenența beneficiarului la o familie de fermieri și experiența anterioara avută în domeniul agricol, aceasta a depus la cererea de finanțare o declarație pe propria răspundere conform căreia solicitanta a lucrat la ferma unchiului său C. din localitatea Poiana Cristei, jud. Vrancea, mai mult de 50% din timpul de lucru, minim 12 luni înaintea instalării acestuia pe cont propriu (perioada 01.03.2010 - 10.09.2011 un număr de 4 ore/zi). Timpul normal de lucru, potrivit art. 112 din C. muncii este de 8 ore/zi și de 40 de ore pe săptămână, astfel, cele 4 ore/zi despre care beneficiara a declarat că le-ar fi lucrat în exploatație, nu reprezintă mai mult de 50% din timpul său de lucru. Mai mult decât atât, în perioada (01.03.2010 - 10.09.2011) în care a lucrat în exploatația deținută de C., d-na B. a efectuat și cursul la D. din localitatea Bacău (04.04.2011 - 10.07.2011) iar în data de 30.08.2011 se afla în străinătate, la Edinburgh, dată în care beneficiara l-a mandatat pe tatăl său să încheie actul de comodat pentru sediul de exploatație. Din documentele prezentate, beneficiarul nu a demonstrat că a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru într-o exploatație agricolă, anterior instalării pe cont propriu. Și în cazul în care am ține cont de Adeverința emisă de D. în care se specifică modalitatea efectivă în care s-a desfășurat cursul de calificare în meseria de apicultor, respectiv faptul că în perioada 18.05.2011 - 08.07.2011 beneficiarul a parcurs modulul de practică în stupina bunicului său, șase ore pe zi, timp de 5 zile pe săptămână, cumulând un număr de 240 de ore de practică agricolă, tot nu se face dovada că reclamanta ar fi lucrat mai mult de 50% din timpul de lucru, așa cum prevede Ghidul Solicitantului pe Măsura 112, atâta timp cât chiar solicitanta a declarat pe propria răspundere că aceasta a lucrat în perioada 0.03.2010 - 10.09.2011 un număr de 4 ore/zi. De asemenea, recurenta arată că și declarațiile martorului E., persoană care ajută reclamanta în cadrul exploatației, vin în sprijinul concluziilor acesteia, acesta spunând că a văzut-o personal pe reclamantă, desfășurând activitate împreună cu familia 3 - 4 zile/săptămână, aceasta însemnând de fapt că reclamanta nu a efectuat mai mult de 50% din timpul de lucru în fermă. 2) A doua critică adusă sentinței de către recurentă are în vedere faptul că instanța de fond a apreciat, în mod greșit, că "reclamanta este cea care a făcut toate demersurile pentru obținerea finanțării, a achiziționat bunuri pentru desfășurarea activității în bune condiții, a efectuat cursuri de calificare profesională". Eligibilitatea unei cheltuieli și implicit a unei investiții, nu constă numai în realizarea efectivă a acesteia și a atingerii scopului propus, ci și în modalitatea legală/contractuală prin care este realizată și anume prin respectarea cerințelor impuse. În Ghidul Solicitantului este definit conducătorul exploatației ca fiind "acea persoană care administrează și își asumă riscuri economice privind exploatația agricolă (poate fi: persoană fizică sau acționar și administrator unic)", persoană care se va ocupa de realizarea planului de afaceri propus prin proiect. Din verificările efectuate a reieșit faptul că persoana în numele căreia s-a depus proiectul nu coordonează activitatea proiectului și mai mult, argumentele aduse de contestatara în acest sens, confirmă această concluzie. Astfel, reclamanta susține că, în perioada controlului efectuat de OJFIR Vrancea (iunie 2015), se afla în concediu în străinătate și a delegat temporar un membru al familiei să ajute la desfășurarea activităților. De asemenea, așa cum am arătat, s-a constatat că înainte de încheierea contractului de finanțare x/07.08.2012, solicitanta B. a încheiat Procura Notarială din 28.06.2012 prin care întreaga sa responsabilitate a fost delegată d-lui F., tatăl acesteia, prin următoarele acțiuni, potrivit conținutului procurii. Conform precizărilor din Fișa Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, preluate în Ghidul solicitantului, obiectivele specifice ale măsurii se referă la creșterea veniturilor exploataților conduse de tinerii fermieri, iar obiectivele operaționale se referă la creșterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca șefi de exploatații și încurajarea tinerilor fermieri. În cazul de fața, reiese clar faptul că B. nu s-a implicat în derularea acestui proiect. AFIR, în calitatea sa de Autoritate Contractanta, care acorda un sprijin financiar nerambursabil în numele Comunității Europene și al Statului Român, are dreptul și, totodată, obligația de a exercita supravegherea modului de derulare a fiecărui proiect și de a dispune măsurile preventive și sancționatorii stabilite în legislația și clauzele contractului de finanțare oricând pe "întreaga durata de valabilitate a contractului de finanțare, aspect cunoscut și asumat de beneficiar prin semnarea Contractului de finanțare. Neîndeplinirea unuia dintre criteriile de eligibilitate și selecție pe toată durata de valabilitate a contractului de finanțare, respectiv faptul că beneficiarul nu a lucrat mai mult de 50% din timpul de lucru în cadrul fermei, precum și faptul că în 15 stupi nu existau familii de albine, reprezintă nereguli - încălcări ale clauzelor contractului de finanțare și ale legii speciale în domeniu, pentru acestea fiind stipulată sancțiunea de declarare ca neeligibilă a cheltuielilor aferente și declanșarea procedurii de constituire și recuperare de debit potrivit legislației aplicabile creanțelor bugetare. În considerarea art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224/2008, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia "beneficiarul trebuie să depună din proprie inițiativă toate eforturile pentru a lua cunoștință de toate informațiile oferite, astfel încât să cunoască înainte de asumarea obligațiilor, toate drepturile și obligațiile născute din contractul de finanțare" - pentru fiecare din măsurile acreditate în cadrul PNDR, a fost elaborat un Ghid al Solicitantului, ce se distribuie gratuit tuturor persoanelor care doresc informații despre accesarea fondurilor europene nerambursabile. Instituția noastră este obligată să respecte dispozițiile art. 11 alin. (3) "încetarea contractului" din Anexa 1 la Contractul de finanțare care dispune: "11(3) în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plata sau a fost declanșată procedura insolvenței, precum și în situația în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanții săi, nu corespund realității sau documentele/autorizațiile/avizele depuse în vederea obținerii finanțării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte nu corespund realității, Autoritatea contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate și fără intervenția instanței judecătorești. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă, împreună cu dobânzi și penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 16 din prezenta Anexă." Potrivit prevederilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-condiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, A.P.D.R.P. trebuie să se asigure că "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către persoane în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a beneficia de aceste de plăți și a obține astfel un avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin." Având în vedere cele mai sus expuse, rezultă că actele au fost emise doar ca urmare a încălcării de către beneficiar a prevederilor contractuale, în cazul încălcării clauzelor contractuale, recurenta rezervându-și dreptul de a recupera ajutorul financiar acordat. Toate aceste obligații au fost cunoscute și asumate de beneficiar încă de la semnarea contractului, astfel că acesta nu poate susține că nu a cunoscut aceste prevederi. Recuperarea prejudiciului produs din culpa Reclamantei este obligatorie pentru derularea FEADR în condițiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta și ratificate de Guvernul României, precum și pentru o judicioasă și legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate. Conform art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1.083/2006 "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general. De asemenea, recurenta a mai invocat al treilea și al cincilea considerent și art. 4 din Regulamentul nr. 2.988/95 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, atât în ceea ce privește condiția prejudiciului cât și referitor la aplicarea principiului proporționalității. În ceea ce privește recursul declarat împotriva încheierii din data de 31.03.2016 prin care instanța a admis cererea de suspendare a executării a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 02.09.2015, până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare, recurenta susține în esență că în mod nelegal instanța de fond a apreciat existența în speță a condițiilor cumulative prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Apărările formulate în cauză Intimata-reclamantă A. Întreprindere Individuală, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursurilor, iar pe fond a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea celor două hotărâri recurate ca fiind legale și temeinice.

Procedura de soluționare a recursului Cu privire la examinarea recursului în completul filtru. În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 24 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 17 aprilie 2019. În ședința publică din data de 17.04.2019 Înalta Curte a respins excepția nulității recursului invocată de către intimata-reclamantă prin întâmpinare, reținând că motivele de recurs invocate se circumscriu dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Soluția instanței de recurs. Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinare de către intimată, precum și în raport de dispozițiile art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază recursurile ca fiind nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Reclamanta A. Întreprindere Individuală (fostă B. Întreprindere Individuală) s-a adresat instanței de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Galați solicitând efectuarea unui control de legalitate asupra Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 02.09.2015, înregistrat la A.F.I.R. sub nr. x din 03.09.2015 și asupra Deciziei nr. x din 16.10.2015, de soluționare a contestației formulate, solicitând anularea actelor administrative și totodată suspendarea executării potrivit art. 215 C. proc. fisc. raportat la art. 15 Legea nr. 554/2004, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata. Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, astfel cum rezultă din actele administrative contestate, actele și operațiunile administrative care au stat la baza emiterii acestora și probatoriul administrat în cauză, că între pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (actualmente A.F.I.R.) și reclamanta B. Întreprindere Individuală, a fost încheiat Contractul de Finanțare nr. x din data de 07.08.2012, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru implementarea proiectului "Instalarea tânărului fermier B. ca șef de exploatație agricolă din localitatea Podul Lacului, comuna Poiana Cristei, județul Vrancea", de maxim 172.932,00 RON, echivalent a 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului, valoare decontată în două tranșe de plată, astfel: tranșa I, în valoare de 103.758,98 RON, reprezentând 60% din valoarea totală eligibilă și tranșa II, în valoare de 69.172,80 RON, reprezentând 40% din valoarea totală eligibilă a proiectului. În baza adresei nr. x din 08.06.2015, Direcția Control și Antifraudă - D.C.A., a solicitat O.J.F.I.R. Vrancea verificarea unor aspecte menționate în cuprinsul unei sesizări adresate acestei instituții, care a efectuat verificările solicitate, atât în localitatea Odobești unde beneficiarul a adus familiile de albine în pastoral (conf. Ordin de deplasare în pastoral din 25.05.2015) pentru flora din zonă, cât și în localitatea Podul Lacului, comuna Poiana Cristei la locul de realizare a proiectului, întocmind procesului-verbal de constatare înregistrat la A.F.I.R. sub nr. x din 03.09.2015 prin care a constatat că: "nu a fost îndeplinită cerința minimă obligatorie în vederea accesării ajutorului nerambursabil în valoare de 40.000 euro, declarația dată de beneficiarul proiectului cum că " a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu" nu concordă cu realitatea aceasta reprezentând o neregulă; d-na B. nu administrează și coordonează activitatea în cadrul fermei în calitate de conducător (șef) de exploatație, aceasta fiind preluată în integralitate de tatăl acesteia respectiv dl. F., așa cum rezultă din Procura Notarială nr. x din 28.06.2012 pusă la dispoziție instituției doar la momentul realizării controlului de O.J.F.I.R. Vrancea ce a avut loc în data de 11.06.2015". S-a apreciat astfel, că, "în acest caz proiectul Instalarea tânărului fermier B. ca șef de exploatație agricolă din localitatea Podul Lacului, comuna Poiana Cristei, județul Vrancea", beneficiar B. I.I. este neeligibil, fiind constituit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 172.931,78 RON. Împotriva Procesului-verbal, A. I.I. a formulat contestație, respinsă prin Decizia nr. 38.305 din 16.10.2015 emisă de pârâtă. Instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamantă, apreciind în esență că în mod netemeinic a reținut pârâta ca declarația beneficiarului proiectului în sensul ca " a lucrat mai mult de 50% din timpul sau de lucru în cadrul fermei cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu " nu concorda cu realitatea, probatoriul administrat făcând dovada desfășurării operațiunilor juridice personal sau prin reprezentant și a activității materiale personal, dar mai ales împreună cu membrii familiei, având în vedere specificul activității, astfel încât constatările organelor de control sunt lipsite de suport real și făcute pe baza unei interpretări trunchiate, chiar excesive a documentelor analizate. Într-o primă critică pe care recurenta o aduce sentinței recurate susține faptul că instanța de fond, în mod greșit a apreciat că "în mod netemeinic a reținut pârâta că declarația beneficiarului proiectului nu concordă cu realitatea", întrucât, deși o dată cu depunerea cererii de finanțare a declarat în scris că a lucrat la ferma unchiului său C. din localitatea Poiana Cristei, jud. Vrancea, mai mult de 50% din timpul de lucru, minim 12 luni înaintea instalării acestuia pe cont propriu (perioada 01.03.2010 - 10.09.2011 un număr de 4 ore/zi), în realitate, cele 4 ore/zi despre care beneficiara a declarat că le-ar fi lucrat în exploatație, nu reprezintă mai mult de 50% din timpul său de lucru (8 ore/zi și de 40 de ore pe săptămână). Mai mult decât atât, în perioada (01.03.2010 - 10.09.2011) în care a lucrat în exploatația deținută de C., d-na B. a efectuat și cursul la D. din localitatea Bacău (04.04.2011 - 10.07.2011) iar în data de 30.08.2011 se afla în străinătate, la Edinburgh, dată în care beneficiara l-a mandatat pe tatăl său să încheie actul de comodat pentru sediul de exploatație. Înalta Curte constată că, într-adevăr, pentru îndeplinirea criteriului de eligibilitate privitor la apartenența beneficiarului la o familie de fermieri și experiența anterioara avută în domeniul agricol, aceasta a depus la cererea de finanțare o declarație pe propria răspundere conform căreia solicitanta a lucrat la ferma unchiului său C. din localitatea Poiana Cristei, jud. Vrancea, mai mult de 50% din timpul de lucru, minim 12 luni înaintea instalării acestuia pe cont propriu (perioada 01.03.2010 - 10.09.2011 un număr de 4 ore/zi). În acord cu judecătorul fondului, instanța de control judiciar apreciază că recurenta-pârâtă are o abordare simplistă și în dezacord cu scopul proiectului, instalarea tânărului fermier B. ca șef de exploatație agricolă, raportat la situația de fapt, evaluând condiția experienței anterioare, doar printr-un calcul matematic, pornind de la timpul normal de lucru stabilit, potrivit art. 112 din C. muncii de 8 ore/zi și de 40 de ore pe săptămână, ajungând astfel la concluzia că cele 4 ore/zi despre care beneficiara a declarat că le-ar fi lucrat în exploatație, nu reprezintă mai mult de 50% din timpul său de lucru. Or, recurenta nu a avut în vedere împrejurarea că, în afara celor 4 ore/zi, reclamanta a participat și la un curs de pregătire teoretică, din documentul cursului de calificare în meseria de apicultor, adeverința emisă de D., filiala Bacău și declarația numitului C., rezultând faptul că d-na B. a efectuat cursul la D. din localitatea Bacău în perioada 04.04.2011 - 10.07.2011, cu parcurgerea modului de teorie în perioada 04.04.2011 - 13.05.2011, 5 zile pe săptămână, 4 ore pe zi și a modulului de practică în perioada 18.05.2011 - 08.07.2011, în stupina proprie a fiecărui cursant sau în altă stupină. Calculul timpului de lucru nu se face prin aplicarea simplă a unui calcul matematic, întrucât legiuitorul a avut în vedere durata prestării muncii, "orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile ", reclamanta făcând dovada că a lucrat în ferma bunicului în perioada 18.05.2011 - 08.07.2011, șase ore pe zi timp de 5 zile pe săptămână, cumulând un număr de 240 de ore de practică apicolă. Aceste împrejurări de fapt sunt dovedite și cu declarația martorului E., persoana care ajută reclamanta și familia acesteia în cadrul exploatației, care a arătat că familia reclamantei desfășoară activitatea de apicultură de peste douăzeci de ani, că a văzut-o personal pe reclamantă cel puțin 3,4 zile pe săptămână desfășurând această activitate împreună cu familia, fiind ajutată de membrii acesteia - tată și bunic și că a preluat afacerea de la bunicul său - C. Din această perspectivă trebuie menționat că Ghidul a avut în vedere relativ la criteriul de eligibilitate privitor la apartenența beneficiarului la o familie de fermieri și experiența anterioara avută în domeniul agricol, la împrejurări de fapt care să concure la dobândirea experienței necesare pentru a deveni tânăr fermier ca șef de exploatație agricolă, or prezența efectivă lângă bunicul beneficiarului, care desfășoară activitatea de apicultură de peste douăzeci de ani, coroborată cu orele de pregătire teoretică și practică este de natură să conducă la concluzia că reclamanta a îndeplinit criteriului de eligibilitate privitor la apartenența beneficiarului la o familie de fermieri și experiența anterioara avută în domeniul agricol, iar declarația dată de beneficiarul proiectului nu se poate susține că nu concordă cu realitatea, activitatea de pregătire fiind un proces ce se desfășoară în mod continuu. Recurenta mai susține că eligibilitatea unei cheltuieli și implicit a unei investiții, nu constă numai în realizarea efectivă a acesteia și a atingerii scopului propus, ci și în modalitatea legală/contractuală prin care este realizată și anume prin respectarea cerințelor impuse, susținere care este reală, însă în aprecierea existenței neregulii trebuie evaluată situația reală a conducătorului exploatației, ca persoană care se va ocupa de realizarea planului de afaceri propus prin proiect. Or, încheierea unei procuri notariale cu caracter general anterior încheierii contractului de finanțare x din 07.08.2012, prin mandatarea d-lui F., tatăl beneficiarului să-l reprezinte în fața tuturor organelor și instituțiilor competente în vederea administrării întreprinderii individuale al cărei titular este, nu echivalează cu delegarea întregii responsabilități cum eronat a interpretat recurenta conținutul procurii. Împrejurarea că în perioada controlului efectuat de OJFIR Vrancea (iunie 2015), B. se afla în concediu în străinătate și a delegat temporar un membru al familiei să ajute la desfășurarea activităților, nu prezintă relevanță, desfășurarea activității proiectului neputând exclude eventualele concedii. Pe de altă parte, în aprecierea existenței neregulii, autoritatea trebuie să respecte principiul proporționalității, în speță prin modul de apreciere a situației reclamantei autoritatea pârâtă a încălcat principiul proporționalității, atât în ceea ce privește condiția privind timpul de lucru al beneficiarului cât și în constatarea faptului că în 15 stupi nu existau familii de albine, în condițiile în care la primul punct de verificare: localitatea Odobești în pastoral (conf. Ordinului de deplasare în pastoral din 25.05.2015) - beneficiarul a adus familiile de albine, numărându-se 89 de stupi cu 89 de familii de albine active în lucru, toți stupii având tăblițe de identificare conform adeverinței nr. x din 10.06.2015, la al doilea punct de verificare: localitatea Podul Lacului, comuna Poiana Cristei - vatra stupinei - s-au numărat și verificat 55 de stupi cu 55 familii de albine active în lucru, iar la altă parcela de teren vecină s-a numărat și verificat un număr de 81 de stupi cu 66 familii de albine active în lucru. În ceea ce privește cei 15 stupi în care nu erau familii de albine viabile, beneficiarul a justificat această situație, prin faptul că în iarna 2014 - 2015 a avut pierderi mult mai mari din cauza insuficienței florei spontane și gerurilor mai mari față de mediile anuale, care au determinat pierderi în rândul familiilor de albine și că a luat măsuri de completare a familiilor de albine și continuă cu aceasta acțiune și în scurt timp va achiziționa și matca pentru refacerea celor 15 familii de albine distruse de gerul iernii. Aspectele constatate nu pot fi apreciate ca și nereguli fiind vorba despre o abordare formală și un exces de putere din partea pârâtei, iar declararea neeligibilității întregului proiect nu este adecvată scopului urmărit prin proiect, fiind încălcat principiul proporționalității și în contextul în care nu s-a făcut dovada existenței unui prejudiciu în bugetul UE, în raport de prevederile art. 2 pct. 7 din Regulamentul Comunităților Europene Consiliului Europei nr. 2988/1995, care definește abaterea ca, orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate, respectiv art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, care prevede că, neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit. Aceasta cu atât mai mult cu cât, art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, definește principiul proporționalității ca fiind "orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv". Pe cale de consecință, în condițiile în care urmare a exercitării controlului de legalitate pe fondul acțiunii directe se confirmă soluția de anulare a actelor administrative dispusă de prima instanță, este nefondat și recursul declarat împotriva încheierii din data de 31 martie 2016, prin care instanța a dispus suspendarea executării Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 02.09.2015 înregistrat la AFIR sub nr. x din 03.09.2015, fiind confirmată astfel condiția cazului temeinic justificat, reținut de instanța de fond.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile declarate de recurenta-pârâtă Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, împotriva încheierii din data de 31 martie 2016 și împotriva Sentinței nr. 102 din 15 aprilie 2016, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2015, ca nefondate. De asemenea, întrucât a pierdut procesul, în baza art. 453 C. proc. civ., raportat la art. 451 alin. (2) C. proc. civ., va fi obligată recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimată în cuantum de 3.000 RON, apreciat în mod rezonabil prin raportare la complexitatea cauzei valoarea pricinii și munca avocatului, suma de 7.411 RON fiind vădit disproporționată. PENTRU ACESTE MOTIVE,