ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1524/2017
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1524/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Deliberând asupra recursurilor de față, din actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5686, pronunțată la 12 noiembrie 2010 în dosarul nr. x/2009 al Tribunalului Sălaj a fost admisă acțiunea reclamantei S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L. și, pe cale de consecință, a fost obligată pârâta la plata sumei de 17.125 euro-TVA plătibil la cursul BNR din ziua plății, despăgubiri, cu dobânda legală aferentă calculată începând cu 24 iulie 2009 până la data plății efective; a fost obligată pârâta la plata sumei de 1200 RON cheltuieli parțiale de judecată.
Împotriva sentinței tribunalului reclamanta și pârâta au declarat apel.
Prin decizia civilă nr. 114/2011 din 08 iunie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, apelurile au fost respinse ca nefondate; prin aceeași decizie au fost respinse cererile privind cheltuielile de judecată.
Împotriva deciziei pronunțate în apel, reclamanta și pârâta au declarat recurs.
Prin încheierea din 31 ianuarie 2012, instanța supremă a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, având în vedere că recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. a intrat în procedura insolvenței, cauza formând obiectul dosarului nr. x/2011, aflat pe rolul Tribunalului Sălaj. Măsura suspendării a fost menținută prin încheierile din 08 mai 2012 și 12 aprilie 2016, întrucât procedura insolvenței nu a fost finalizată.
La 15 mai 2017 a fost întocmit referatul cu propunerea de fixare a unui termen în vederea constatării perimării în considerarea faptului că la 3 octombrie 2016 a încetat cauza care a determinat suspendarea judecății recursurilor, dosarul nr. x/2011 (în considerarea căruia s-a dispus suspendarea prezentei cauze) a fost soluționat prin sentința civilă nr. 1202 din 03 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul Sălaj, secția Civilă, rămasă definitivă la data 2 noiembrie 2016 prin nerecurare, așa cum rezultă din adresa înaintată de Tribunalul Sălaj, aflată la dosar recurs.
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (3) C. proc. civ. (aplicabil în considerarea dispozițiilor art. 725 alin. (4) teza I C. proc. civ., raportat la art. 221 din Legea nr. 71/2011 și de datele declarării recursurilor - ambele anterioare datei de 1 octombrie 2011), orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții mai mult de 6 luni.
Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se constată la cerere sau din oficiu.
Cum de la data la care a rămas definitivă sentința pronunțată în dosarul de insolvență - 2 noiembrie 2016 și până la termenul din 24 octombrie 2017, când pricina a fost repusă pe rol din oficiu, a trecut mai mult de 6 luni, iar în acest interval dosarul a rămas în nelucrare exclusiv din vina părților, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite cerințele art. 248 alin. (3) C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul art. 252 C. proc. civ., urmează să constate perimate recursurile declarate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimate recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L., prin administrator judiciar C., și de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 114/2011 din 08 iunie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 octombrie 2017.