ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1771/2019

Asupra conflictului negativ de competență constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Balș la data de 14 decembrie 2018, reclamanta S.C. A. S.A., prin administrator judiciar B., a solicitat obligarea pârâtei S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 194.225 RON, reprezentând contravaloarea prejudiciului adus reclamantei ca urmare a neîndepliniri la timp și în totalitate a obligațiilor contractuale asumate de pârâtă prin Contractul de demolare nr. 08 din data de 22 ianuarie 2018, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, a invocat prevederile art. 1530 - 1531 și urm. C. civ., art. 1547 și urm. C. civ. și art. 194 C. proc. civ.

2.1. Prin Sentința civilă nr. 127 din data de 11 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Judecătoria Balș a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată de pârâtă, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Balș a reținut că, față de obiectul cauzei - pretenții, după rezilierea contractului, prin Notificarea reclamantei nr. 53 din data de 11 iunie 2018 - devin aplicabile dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel", iar, în speță, sediul pârâtei este în circumscripția teritorială a Judecătoriei Gherla.

A constatat că, în cauză, competența stabilită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ. nu poate fi înlăturată prin convenția părților întrucât clauza atributivă de competență prevăzută în art. 9 din Contractul de prestări servicii de demolare nr. 08 din data de 22 ianuarie 2018, prin care s-a stabilit competența instanței de la locul situării imobilelor obiect al demolării, este aplicabilă doar într-o divergență privind interpretarea, executarea sau derularea contractului, nu și în cazul plății de daune interese ca urmare a rezilierii contractului, după cum este situația în speța ce formează obiectul prezentei cereri.

Totodată, a reținut că nu sunt aplicabile nici dispozițiile prevăzute de art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., având în vedere că prezenta cerere nu privește constatarea rezilierii contractului și nici cele ale art. 113 alin. (1) pct. 9 din același cod, obiectul cererii nefiind răspunderea civilă delictuală, prin raportare la temeiul juridic invocat - art. 1530 - 1531 C. civ. - plata de daune-interese.

2.2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Gherla, la data de 27 februarie 2019, sub același număr de dosar.

Judecătoria Gherla, prin Sentința civilă nr. 676 din data de 25 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, a respins excepția tardivității invocării excepției necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată. A admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Gherla, invocată de reclamantă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș, a constatat ivirea conflictului negativ de competență între Judecătoria Gherla și Judecătoria Balș, a suspendat din oficiu judecata și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a pronunța soluția de declinare a competenței, Judecătoria Gherla, în esență, a reținut că potrivit art. 116 C. proc. civ. "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.", iar, conform art. 113 alin. (1) pct. 3 din același cod "(1) În afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112, mai sunt competente: 3. instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract;"

Totodată, a avut în vedere că, potrivit art. 1554 alin. (2) C. civ., aplicabil și în materia rezilierii "(2) Rezoluțiunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la soluționarea diferendelor ori asupra celor care sunt destinate să producă efecte chiar în caz de rezoluțiune."

A constatat că art. 9 din contractul încheiat între părți prevede că "dacă părțile nu reușesc să rezolve pe cale amiabilă o divergență privind interpretarea, executarea sau derularea prezentului contract, oricare parte contractantă, va putea solicita soluționarea divergenței de către instanța judecătorească competentă de la locul situării imobilelor obiect al demolării".

De asemenea, a reținut că la art. II din contract se arată că obiectul contractului îl reprezintă demolarea imobilelor prevăzute în Autorizația de desființare nr. x/2017 și în Autorizația de desființare nr. x/2017, iar, din cuprinsul celor două autorizații rezultă că aceste imobile se află în orașul Balș.

Judecătoria Gherla a constatat și că obiectul prezentului dosar îl reprezintă o cerere introdusă cu privire la executarea contractului dintre părți, sens în care se circumscrie clauzei atributive de competență prevăzute de art. 9 din contract și, chiar în situația în care cererea nu s-ar circumscrie noțiunii de executare, raportat la prevederile art. 1554 alin. (2) C. civ., art. 9 din contract continuă să producă efecte cu privire la soluționarea diferendelor chiar și în urma rezilierii.

A apreciat că susținerile pârâtei cu privire la caracterul extra-contractual al pretențiilor reclamantei sunt neîntemeiate, atât timp cât aceasta a solicitat obligarea pârâtei la plata unei sume de bani, ca urmare a neexecutării obligației contractuale în mod conform - aceste pretenții pot fi cerute în temeiul răspunderii contractuale, chiar și ulterior rezilierii contractului, aspect care nu este de natură să le ofere un caracter delictual și nici excedentar executării contractului.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Astfel, Înalta Curte reține că Judecătoria Balș și Judecătoria Gherla și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale celor două instanțe cu privire la obiectul cauzei și aplicarea sau nu a clauzei atributive de competență din cuprinsul contractului încheiat între părți.

Prin demersul judiciar inițiat, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii prejudiciului suferit ca urmare a neîndeplinirii la timp și în totalitate a obligațiilor contractuale asumate de pârâtă prin Contractul de demolare nr. 08 din data de 22 ianuarie 2018, prin răspunsul la întâmpinare precizând că a solicitat obligarea pârâtei la executarea prin echivalent a obligațiilor contractuale, respectiv plata de daune rezultate din executarea și derularea contractului de prestări servicii încheiat între părți, în vederea reparării prejudiciului care i-a fost adus.

Fără a proceda la calificarea obiectului prezentului litigiu, întrucât aceasta ar impune a se aprecia dacă Notificarea nr. x din data de 8 iunie 2018 poate reprezenta un act de reziliere/rezoluțiune unilaterală, iar acest atribut aparține instanței învestite cu soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte reține că, indiferent dacă suntem în prezența a unei acțiuni în pretenții, după rezilierea contractului, astfel cum a constatat Judecătoria Balș, a unei cereri de executare prin echivalent a contractului, astfel cum a reținut Judecătoria Gherla sau care vizează o răspundere extra-contractuală, cum susține pârâta, în speță, competența de soluționare aparține Judecătoriei Balș.

Astfel, în măsura în care s-ar aprecia că obiectul litigiului privește executarea prin echivalent a contractului, în speță devin incidente dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., potrivit cărora, în afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112 mai este competentă instanța de la locul prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației.

Or, astfel cum rezultă din cuprinsul Contractului de prestări servicii demolare nr. 08 din data de 22 ianuarie 2018, obiectul acestuia îl constituie prestarea de servicii de demolare (desființare) a construcțiilor prevăzute în Autorizațiile de desființare nr. x din data de 29 iunie 2017 și nr. 509 din data de 21 noiembrie 2017.

Prin urmare, locul prevăzut în contract pentru executarea obligației pârâtei îl reprezintă locul situării imobilelor, care se află în localitatea Balș, potrivit mențiunilor cuprinse în cele două autorizații de desființare menționate, astfel încât, în afară de instanțele prevăzute de art. 107 - 112 C. proc. civ., este competentă teritorial să soluționeze pricina și Judecătoria Balș.

Totodată, prin clauza atributivă de competență, prevăzută la pct. 9 din contractul încheiat între părți, s-a stipulat că, dacă părțile nu reușesc să rezolve pe cale amiabilă o divergență privind interpretarea, executarea sau derularea respectivului contract, oricare parte contractantă va putea să solicite soluționarea divergenței de către instanța judecătorească competentă de la locul situării imobilelor.

Prin urmare, și raportat la voința exprimată a părților și materializată în inserarea în contract a acestei clauze atributive de competență, judecătoria în a cărei circumscripție se află imobile ce trebuiau demolate, respectiv Judecătoria Balș, este competentă să soluționeze pricina.

În plus, raportat la dispozițiile art. 1554 alin. (2) C. civ., potrivit cărora rezoluțiunea nu are niciun efect asupra clauzelor referitoare la soluționarea diferendelor, Înalta Curte reține că și în situația în care s-ar valida calificarea dată obiectului pricinii de către prima instanță învestită - pretenții, după reziliere - clauza atributivă de competență inserată în contractul încheiat între părți continuă să își producă efectele, iar Judecătoria Balș este competentă să soluționeze pricina, ca instanță în a cărei circumscripție teritorială se află situate imobilele supuse demolării.

La aceeași concluzie, s-ar ajunge și dacă s-ar reține că în prezentul litigiul se invocă o răspundere de natură extra-contractuală, având în vedere dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., care stabilesc că este competentă teritorial instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, care, în cauză, este locul situării imobilelor care trebuiau demolate.

În speță, fiind vorba despre o competență teritorială alternativă, devin incidente dispozițiile art. 116 C. proc. civ., conform cărora reclamantul este cel care are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Prin depunerea cererii la Judecătoria Balș, reclamanta S.C. A. S.A., prin administrator judiciar B., a învestit în mod legal această instanță și a fixat în mod definitiv competența teritorială de soluționare a pricinii în favoarea sa. Prin urmare, astfel învestită, Judecătoria Balș nu mai putea să dispună declinarea competenței.

Față de cele anterior reținute, constatând că Judecătoria Balș a fost legal sesizată de reclamantă, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 octombrie 2019.

GGC - NN