ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1308/2019

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1.097 din 11 octombrie 2017, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, completul specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis contestația formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Vâlcea, împotriva Deciziei nr. R46/07.03.2017, a anulat decizia atacată emisă de intimată și a exonerat contestatorul de la plata sumei de 15.126 RON. De asemenea, a obligat intimata la plata către contestator a cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 RON.

Prin Decizia civilă nr. 907 din data de 02 aprilie 2018, pronunțată în complet de divergență, cu majoritate, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a admis apelul formulat de Casa Județeană de Pensii Vâlcea, împotriva Sentinței civile nr. 1097 din 11 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, a schimbat sentința apelată în sensul respingerii pe fond a contestației, cu opinie separată a d-nei judecător B., în sensul respingerii apelului, ca nefondat. Decizia civilă nr. 907 din 02 aprilie 2018, poartă mențiunea că este definitivă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., cu a cărui soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, în prezenta cauză.

Recurentul-contestator a indicat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., considerând că decizia instanței de apel a fost dată cu interpretarea greșită a dispozițiilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 28 martie 2019, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, raportorul a arătat că recursul declarat în cauză nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, fiind declarat împotriva unei hotărâri definitive, pronunțată într-un litigiu de asigurări sociale.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 01 aprilie 2019, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună punct de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.

Părțile nu au depus punct de vedere asupra raportului, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., în raport de excepția inadmisibilității recursului, reținută prin raport, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, constată următoarele:

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse recursului și ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor asemenea hotărâri.

În speță, Decizia nr. 907 din 02 aprilie 2018, a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, este dată în apel în soluționarea unui litigiu de asigurări sociale.

Or, potrivit dispozițiilor art. 155 din Legea nr. 263/2010, "(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face apel numai la curtea de apel competentă. (2) Hotărârile curților de apel, precum și hotărârilor tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive."

De asemenea, în conformitate cu art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, "În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și asigurări sociale…".

Prin urmare, în raport de conținutul dispozițiilor legale anterior menționate, se apreciază că recursul declarat este inadmisibil, hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Pitești, fiind una definitivă în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului.

Pentru aceste considerente Înalta Curte, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A., împotriva Deciziei civile nr. 907 din 02 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul-reclamant A., împotriva Deciziei civile nr. 907 din 02 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) din C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iunie 2019.

GGC - OB