ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1268/2019

HOTĂRÂRE

13.06.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1268/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 1.131/A, din data de 5.11.2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, s-a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de apelantul A., în contradictoriu cu intimatul B., împotriva Sentinței civile nr. 50/C, din data de 5 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul Bihor, în Dosarul nr. x/2017.

Instanța de apel a constatat că reclamantul nu a atașat la cererea de apel dovada plății taxei de timbru datorată în raport de art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, și în consecință, în condițiile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, prin adresa din data de 19.06.2018, comunicată la data de 05.07.2018, i s-a pus în vedere obligația achitării taxei de timbru în cuantum de 50 RON, sub sancțiunea anulării cererii de apel, însă acesta nu s-a conformat.

Împotriva acestei decizii reclamantul A., a declarat recurs, înregistrat pe rolul instanței supreme la data de 16 ianuarie 2019, fără a formula critici, în concret, cu privire la aspecte de ordin procedural ale aplicării sancțiunii de anulare a apelului, ca netimbrat.

Prin întâmpinare, intimatul B., a invocat inadmisibilitatea căii de atac, nulitatea și netimbrarea recursului, precum și lipsa de interes a recurentului în declararea recursului.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 28 martie 2019, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 13 iunie 2019, în complet de filtru, fără citarea părților.

Examinând recursul în raport de excepția de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte, reține următoarele:

Cererea de recurs formulată de reclamantul A., astfel cum a fost formulată, nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanța de recurs cu soluționarea căii de atac.

Susținerile recurentului vizează simple nemulțumiri ale părții față de modul de soluționare a cauzei sale, cu referire la judecători și avocați "corupți", fără nicio legătură cu soluția de anulare a apelului, ca netimbrat, astfel că acestea nu reprezintă critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de recurs expres prevăzute de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.

Un asemenea demers al reclamantului, în forma în care a înțeles să prezinte și să dezvolte criticile inserate în cuprinsul memoriului de recurs, apare ca fiind incompatibil cu natura juridică a căii extraordinare de atac exercitate, în cadrul căreia pot fi supuse judecății numai aspecte de nelegalitate ale hotărârii atacate, iar nu împrejurări de fapt sau modalitatea de evaluare a probatoriului de către instanțele anterioare.

Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 din C. proc. civ.

Înalta Curte, reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

În consecință, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 din C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte, urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.