Decizia nr. 756/2017 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 405/2015 a Tribunalului Brașov

Prin sentința civilă nr. 405/C din 25 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul nr. x/2014, s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei de interes a reclamantei S.C. A. S.R.L. invocate de pârâta B.. S-a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. - prin administrator judiciar C. împotriva pârâtei B.. S-a constatat încetat de plin drept contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP D. sub nr. x din 26 iulie 2000, precum și încetată calitatea de proprietar a pârâtei asupra spațiului comercial nr. 130, Tronson B, din cadrul Complexului comercial E., înscris în CF nr. x Brașov, sub nr. top. x. Pârâta a fost obligată să evacueze și să predea reclamatei spațiul de mai sus. S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta - reclamantă reconvențională B. împotriva reclamantei - pârâte reconvențional S.C. A. S.R.L., ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 214/Ap/2016 din 9 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă s-a respins excepția puterii de lucru judecat invocată de reclamanta S.C. A. S.R.L., excepția nulității absolute a clauzei penale privitoare la penalitățile de întârziere, excepția nulității absolute a clauzei de încetare a contractului de vânzare-cumpărare, constatarea compensației legale și acordarea despăgubirilor. A fost admis în parte apelul reclamantei S.C. A. S.R.L. declarat împotriva sentinței civile nr. 405/C din 25 mai 2015 pronunțate de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal pe care a schimbat-o în parte în sensul că: S-a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva pârâtei B.. S-a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâta B..

Împotriva deciziei nr. 214/Ap/2016 din 9 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, reclamanta S.C. A. S.R.L. - prin administrator special F. și prin administrator judiciar C. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., prin care s-a solicitat admiterea recursului și casarea deciziei atacate. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta - reclamantă S.C. A. S.R.L. - prin administrator special F. și prin administrator judiciar C. a susținut că motivarea instanței de apel a fost făcută cu aplicarea și încălcarea normelor de drept privat, respectiv art. 969 C. civ. și temeiurile de drept menționate în cererea de chemare în judecată. S-a mai susținut că, instanța s-a pronunțat din eroare și asupra unor lucruri care nu s-au cerut și că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 481 C. proc. civ. și a principiului non reformatio in peius.

Intimata - pârâtă B., prin notele scrise depuse la dosar, la data de 6 iulie 2016, a arătat că prezentul recurs a rămas fără obiect, întrucât părțile litigante au încheiat o convenție la data de 28 aprilie 2016, autentificată de SPN "G.", sub nr. x din 28 aprilie 2016, prin care s-a renunțat la judecată și la dreptul pretins din partea reclamantei S.C. A. S.R.L. la acțiunea ce face obiectul prezentului litigiu, respectiv dosarul nr. x/2014.

Prin raportul întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. - prin administrator special F. și prin administrator judiciar C. împotriva deciziei nr. 214/Ap/2016 din 9 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, s-a constatat îndeplinirea cerințelor de formă prevăzute sub sancțiunea nulității, conform art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. După expunerea succintă a circumstanțelor cauzei și a motivelor de recurs, raportorul a concluzionat că decizia atacată în recursul pendinte este o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi cenzurată în calea de atac a recursului și că, în cauză se pune în discuție și renunțarea la judecata cererii de recurs.

Prin încheierea din 13 decembrie 2016, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză cu mențiunea că părțile pot depune punct de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

La data de 16 ianuarie 2017, recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar C. și prin administrator special F. a depus la dosar cerere de renunțare la judecata cauzei, motivat de faptul că părțile au procedat la stingerea litigiului pe cale amiabilă.

Înalta Curte a luat în examinare cererea vizând renunțarea la judecata recursului formulat în cauză și a reținut: Dispozițiile art. 404 alin. (2) C. proc. civ. stabilesc că renunțarea la calea de atac se poate face și ulterior pronunțării, chiar și după declararea căii de atac, prin prezentarea părții înaintea președintelui instanței sau a persoanei desemnate de acesta ori, după caz, prin înscris autentic care se va depune la grefa instanței, atât timp cât dosarul nu a fost înaintat la instanța competentă, dispozițiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător. Totodată, prevederile art. 463 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre. Manifestarea expresă de voință a părții reglementată de art. 404 C. proc. civ. se caracterizează prin aceea că partea care a pierdut procesul, în primă instanță sau în apel, renunță la dreptul de a exercita calea de atac, apelul sau, după caz, recursul, împotriva hotărârii respective ori dacă a formulat deja o cale de atac, o retrage. Din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 404 alin. (2) C. proc. civ., rezultă că achiesarea la hotărârea atacată poate avea loc și ulterior exercitării căii de atac, nu numai înainte, dar și după trimiterea dosarului la instanța superioară, în cursul judecării căii de atac titularul acesteia putând oricând să se desisteze de continuarea judecății în calea de atac, ordinară sau extraordinară, caz în care se va face aplicarea art. 463 C. proc. civ., întrucât partea înțelege să-și retragă calea de atac. În cauză, se constată că retragerea căii de atac s-a făcut după înaintarea și înregistrarea dosarului la instanța superioară, astfel încât, în temeiul dispozițiilor art. 404 alin. (2) coroborate cu art. 463 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va da eficiență manifestării de voință exprimată de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar C. și prin administrator special F. privind renunțarea la calea de atac a recursului promovată împotriva deciziei nr. 214/Ap/2016 din 9 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă. Așa fiind, Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecata recursului.