ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 594/2020

Asupra recursului de față;

Din actele dosarului constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22 septembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a chemat în judecată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BOTOȘANI, solicitând ca instanța:

- să oblige pârâta să recalculeze pensia reclamantului, începând cu data depunerii adeverinței la Casa de pensii, în sensul de a include în Buletinul de calcul și sumele prezentate în Adeverința nr. x din data de 24 octombrie 2015 eliberată de S.C. B. S.R.L. Suceava, firmă care a preluat arhiva de la I.F.E.T Câmpulung Moldovenesc, Fabrica de Cherestea, pentru perioada septembrie 1968 - septembrie 1969, sume ce nu au fost înregistrate în Carnetul de muncă, dar pentru care s-au plătit toate cotele de asigurări sociale și pensii și care nu au fost luate în calculul pensiei și

- să dispună și să oblige pârâta la emiterea unei decizii de pensionare rectificative, în care să includă și sumele pentru perioada septembrie 1968 - septembrie 1969.

La termenul din data de 9 ianuarie 2018, având în vedere că la data de 4 octombrie 2017, reclamantul a contestat și Hotărârea nr. 21195 din 4 septembrie 2017 emisă de CASA NAȚIONALĂ DE PENSII BUCUREȘTI, s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a acestei instituții.

Prin sentința civilă nr. 422 din 26 aprilie 2018, Tribunalul Botoșani, secția I civilă a admis contestația formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BOTOȘANI și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII.

A anulat decizia nr. x din data de 16 martie 2016 emisă de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BOTOȘANI și Hotărârea nr. 21195 din data de 4 septembrie 2017 emisă de CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI-COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII.

A obligat pârâta să emită pentru reclamant o nouă decizie de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, cu luarea în calcul și a datelor din Adeverința nr. x din data de 24 octombrie 2015 emisă de S.C.B. S.R.L. Suceava, drepturile de pensie astfel stabilite urmând a fi plătite reclamantului, începând cu data de 4 ianuarie 2016.

Împotriva sentinței civile nr. 422 din 26 aprilie 2018 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția I civilă a formulat apel pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BOTOȘANI.

Prin decizia nr. 1360 din data de 19 decembrie 2018, definitivă, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a admis apelul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BOTOȘANI împotriva sentinței civile anterior menționate, în contradictoriu cu reclamantul A. și pârâta CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI-COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII.

A schimbat, în tot, sentința civilă nr. 422 din 26 aprilie 2018 a Tribunalului Botoșani, în sensul că a respins contestația formulată de reclamantul A., ca nefondată.

La data de 8 februarie 2019, recurentul reclamant A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 1360 din 19 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, în cadrul căruia recurentul a reiterat cererile formulate prin acțiunea introductivă.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 25 februarie 2018.

Recurentul-reclamant a depus la dosar un memoriu, la data de 21 martie 2019, precum și înscrisuri doveditoare, precizând, totodată, că este de acord ca, în situația admiterii în principiu a recursului, acesta să fie soluționat de completul de filtru prevăzut de art. 493 C. proc. civ.

A solicitat judecata cauzei în lipsă.

Intimatele-pârâte nu au formulat întâmpinare.

În cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, magistratul-asistent raportor apreciind că recursul este inadmisibil, întrucât decizia atacată nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs.

Prin încheierea din data de 8 noiembrie 2019, Înalta Curte, analizând raportul, a dispus comunicarea acestuia, potrivit prevederilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Înalta Curte a fixat termen în completul de filtru, la data de 6 martie 2020, fără citarea părților, pentru analizarea admisibilității în principiu a recursului.

Examinând, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., recursul formulat, Înalta Curte constată următoarele:

Conform textului art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Revine persoanei interesate obligația de a sesiza instanța competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiectele de drept aflate în situații identice.

Exigențele impuse de textul art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. exclud examinarea pe fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern, prin legea procesuală.

Înalta Curte reține că în speță sunt incidente dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Noul C. proc. civ., care stipulează că în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv 15 februarie 2013, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale.

Prin urmare, cu privire la aceste litigii, deciziile pronunțate de instanțele de apel sunt definitive, nefiind supuse recursului.

Cum decizia recurată în speță a fost pronunțată de către Curtea de Apel Suceava, secția I civilă în cadrul unui litigiu având ca obiect asigurări sociale, din interpretarea textului anterior menționat, incident în cauză, rezultă că hotărârea instanței de apel nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs.

Recunoașterea unei căi extraordinare de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac prevăzut de art. 457 C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii consacrat de art. 16 din Constituția României, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1360 din 19 decembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1360 din 19 decembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2020.