ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 342/2019

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, la data de 29 iunie 2009, sub Dosarul nr. x/2019, reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC B. SA, solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 360.000 euro + TVA reprezentând contravaloarea garanției aferente lucrării realizate de către SC A. SRL, în baza contractului nr. x/015 din 1 martie 2016. În drept, s-a invocat art. 998 - 999 C. civ. Prin cererea reconvențională, pârâta SC B. SA a solicitat obligarea reclamantei la executarea în natură a obligațiilor contractuale, în sensul de a remedia defecțiunile de la parcarea multietajată apărute în perioada de garanție și încheierea procesului-verbal de recepție finală a lucrărilor. În subsidiar, deducerea sumei de 100.000 euro din totalul valorii garanției de bună execuție a contractului pentru remedierea defecțiunilor de către B. SA apelând la terți, conform art. 29 din contractul de antrepriză nr. x/1.03.2016, precum și plata sumei de 15.000 euro reprezentând daune-interese pentru neexecutarea contractului și actele adiționale ulterioare și penalități de întârziere în valoare de 455.000 euro conform contractului și actelor subsecvente. În drept, au fost invocate prevederile art. 962, 969, 970, 998 - 999, 1020, 1073-1077 C. civ., art. 82, 119, 120 și 274 C. proc. civ. Prin cererea precizatoare depusă la termenul din 13 noiembrie 2009, reclamanta-pârâtă a menționat că solicită să se dispună obligarea debitoarei la plata sumei de 360.000 euro+TVA. Ulterior, la data de 14 ianuarie 2010, reclamanta-pârâtă a menționat că suma solicitată este în cuantum de 428.400 euro (inclusiv TVA), reprezentând echivalentul a 1.837.836 RON.

Prin Sentința comercială nr. 6844 din 26 mai 2010 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, s-a respins cererea principală ca neîntemeiată, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta SC A. SRL. Totodată, s-a respins cererea reconvențională ca neîntemeiată, astfel cum a fost precizată, formulată de pârâta SC B. SA. S-a disjuns cererea de chemare în garanție formulată de pârâta SC B. SA împotriva chematei în garanție SC C. SRL, pentru a cărei soluționare s-a dispus formarea unui nou dosar. A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.000 RON cheltuieli de judecată.

Apelul declarat de pârâta SC B. SA, prin lichidator judiciar D. SPRL, împotriva Sentinței comerciale nr. 6844 din 26 mai 2010 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, a fost anulat ca netimbrat, prin Decizia comercială nr. 167A din 28 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială.

Împotriva Deciziei comerciale nr. 167A din 28 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a declarat recurs reclamanta SC A. SRL, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 20 mai 2011, sub Dosarul nr. x/2009.

Prin încheierea de ședință din 4 octombrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a suspendat judecata prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, ca urmare a deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei B. SRL, măsură ce a fost menținută ulterior prin încheierea de ședință din 24 mai 2016.

Prin referatul instanței din 18 decembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a fixat termen pentru a se verifica dacă mai subzistă măsura suspendării, în conformitate cu prevederile art. 84 pct. 29 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015. 5. În temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a luat în examinare excepția de perimare a recursului, invocată din oficiu, și a reținut următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, apel, recurs, revizuire și orice cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Perimarea este o sancțiune procedurală de aplicație generală, care operează atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac, având o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găsește, dar și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței părților în termenul prevăzut de lege. În speță, se constată că pricina a fost suspendată la data de 4 octombrie 2011, în temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, ca urmare a deschiderii procedurii insolvenței împotriva intimatei-pârâte B. SRL, prin încheierea din 2 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a comercială, în Dosarul nr. x/2010. Procedura insolvenței debitoarei B. SA a fost închisă prin Sentința civilă nr. 2685 din 9 mai 2017 pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în Dosarul nr. x/2010, iar hotărârea a devenit irevocabilă prin nerecurare la data de 31 mai 2017. Condițiile perimării, așa cum se desprind din dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. sunt îndeplinite în cauză, de la data de 31 mai 2017 - data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a dispus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei SC B. SRL - și până la data de 18 decembrie 2018 - referatul instanței prin care s-a fixat termen pentru efectuarea verificărilor întrunirii cerințelor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. - trecând un termen mai mare de un an, părțile fiind în culpă procesuală. Prin urmare, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de un an, fără ca în acest termen să intervină o cauză de suspendare sau întrerupere în condițiile art. 249 - 251 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) raportat la art. 248 alin. (1) și art. 252 C. proc. civ., va constata perimat recursul declarat de reclamanta SC A. SRL, prin lichidator judiciar E. SPRL, împotriva Deciziei comerciale nr. 167A din 28 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială