ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2352/2019

HOTĂRÂRE

11.12.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2352/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la 16 mai 2016, reclamanta A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu pârâții S.C. B. S.A. Sibiu prin S.C. B. S.A. - Agenția Pitești, S.C. C. S.A. Timișoara și D., să oblige pârâții la plata despăgubirilor civile cuantificate astfel: 30.000 RON reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate urmare a spitalizării în Italia, în urma operației din data de 6 octombrie 2014, la Spitalul Humanitas Departamentul de Patologie a Aparatului Locomotor, secția de Traumatologie II, a tratamentelor, a intervențiilor chirurgicale efectuate în această perioadă, a alimentației suplimentare, a medicamentelor, a cheltuielilor de transport România - Italia și retur, etc.; contravaloarea unui aparat de masaj medical CERAGEM MB- 1101 estimat la suma de 3.150 euro, respectiv 14.175 RON, potrivit recomandării din 12 mai 2016 emisă de S.C. E. S.R.L.; contravaloarea unui aparat de gimnastică complexă necesar refacerii stării de sănătate și întreținerii fizice, estimat provizoriu la suma de 10.000 RON; contravaloarea tratamentelor fizice efectuate până în prezent la fizioterapeut în valoare de 6.200 Euro, respectiv 27.900 RON; contravaloarea tratamentelor fizice la fizioterapeut pentru viitor estimată la suma de 500 RON lunar; prestație periodică în valoare de 1.000 Euro lunar, diferită de perioada anterioară acordată; o prestație periodică lunară în valoare de 300 Euro, cu titlu de cheltuieli cultural - spirituale de refacere morală și relaxare psihică, 1.000 de Euro anual pentru medicamente, și alimentație suplimentară; contravaloarea unui autoturism pentru deplasări autonome necesar pentru bagaje și deplasări pe distante lungi, acordat odată la 5 ani, estimat provizoriu la suma de 30.000 RON; contravaloarea serviciilor/salariului unui șofer care să aibă un salariu minim pe economia națională, precum și contravaloarea carburanților la mijloacele de transport, estimate provizoriu la suma de 10.000 RON anual; contravaloarea unei operații estetice de chirurgie plastică în vederea eliminării țesuturilor devitalizate, estimată provizoriu la suma de 100.000 RON; daune morale în valoare de 500.000 Euro, respectiv 2.250.000 RON și cheltuieli de judecată.

Împotriva pârâtei S.C. B. S.A. Sibiu s-a declanșat procedura insolvenței, fiind desemnat lichidator judiciar Casa de insolvență Transilvania - Filiala Cluj, tribunalul dispunând conceptarea și citarea în cauză a lichidatorului.

Prin încheierea pronunțată la 29 martie 2017, tribunalul a suspendat judecata cauzei în baza dispozițiilor art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014.

Prin cererea formulată la 9 noiembrie 2018 reclamanta a declarat că renunță la judecată în contradictoriu cu pârâtele societăți de asigurare S.C. B. S.A. Sibiu și S.C. B. S.A. Sibiu prin Sucursala Pitești, iar prin cererea înregistrată la 10 ianuarie 2019 și-a modificat temeiul de drept al acțiunii sens în care a indicat dispozițiile art. 998, art. 999 și pe cele ale art. 1000 alin. (3) C. civ.

Instanța a luat act de declarația de renunțare a reclamantei prin încheierea pronunțată la 13 februarie 2019.

Prin Sentința civilă nr. 135 din 27 martie 2019, Tribunalul Argeș, secția Civilă a respins cererea reclamantei, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta A..

Prin încheierea de ședință de la 25 iunie 2019, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale funcționale în soluționarea apelului și a înaintat cauza spre soluționare secției a II-a Civilă a aceleiași instanțe.

În considerentele acestei hotărâri, instanța de apel a reținut, verificând obiectul judecății și statuările anterioare, că pricina este una ce poartă în contradictoriu cu un profesionist, în legătură cu acte îndeplinite în exercitarea activității sale că, întrucât cererea a fost înregistrată pe rolul instanței ulterior datei de 15 martie 2016, respectiv la 29 mai 2019, a fost greșit repartizată secției I Civilă, în raport cu Hotărârea nr. 5 din 10 martie 2016 dată de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești.

Apelul a fost înregistrat la 4 iulie 2019 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal care, prin încheierea de la 6 noiembrie 2019, a declinat competența material-procesuală de soluționare a apelului în favoarea secției I Civile a Curții de Apel Pitești. A suspendat judecata cauzei. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În fundamentarea acestei hotărâri cea de-a doua instanță de prim control judiciar a reținut că, în raport cu dispozițiile Hotărârii Colegiului de Conducere al Curții de Apel Pitești nr. 5/2016 și față de obiectul dedus judecății, cauza nu se încadrează în sintagma "litigiu cu profesioniști".

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două secții ale aceleiași instanțe, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

C. proc. civ., prin art. 136, reglementează procedura de soluționare a conflictelor de competență dintre două secții sau complete specializate ale aceleiași instanțe judecătorești. Astfel, potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. civ. "dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești ...", iar conform alin. (2) al aceluiași articol:

"Conflictul se va soluționa de secția instanței stabilite potrivit art. 135, corespunzătoare secției înaintea căreia s-a ivit conflictul".

Ca regulă, normele de competență din C. proc. civ. se aplică instanțelor judecătorești enumerate în art. 2 din Legea nr. 304/2004, astfel încât cazurile în care legiuitorul a urmărit extinderea aplicării lor și completelor sau secțiilor specializate din cadrul instanțelor reprezintă excepția, sunt de strictă interpretare și aplicare.

Prin Decizia civilă nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 237 din 6 aprilie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești și, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 alin. (1) și art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., a stabilit următoarele:

"Competența materială procesuală a tribunalelor/secțiilor specializate se determină în funcție de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările și completările ulterioare".

Ca principiu de reglementare, în raport cu statutul juridic al acestora, Înalta Curte reține că profesioniștii sunt supuși regulilor generale de drept civil și nu unor reglementări speciale, concepție reflectată și în privința normelor de drept procesual referitoare la competență.

Astfel, potrivit dispozițiilor procedurale în vigoare, criteriile de determinare a competenței sunt cele date de natura și obiectul cauzei, nu de calitatea de profesionist a părților, criterii care operează inclusiv în căile de atac.

Potrivit dispozițiilor art. 206 alin. (1) din noul C. civ., persoanele juridice cu scop lucrativ pot avea orice drepturi și obligații civile, afară de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot aparține decât persoanei fizice.

Sub acest aspect, se observă că obiectul litigiului nu privește valabilitatea ori executarea unui act juridic încheiat de un profesionist.

De asemenea, tribunalul, în primă instanță, a soluționat cauza astfel cum a fost configurată în virtutea principiului disponibilității de către reclamantă, care a renunțat să mai includă în cadrul procesual pasiv societatea de asigurare.

Astfel, reclamanta a dedus judecății o faptă delictuală și a solicitat antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâților, în temeiul instituțiilor răspunderii pentru fapta proprie, respectiv a comitetului pentru fapta prepusului, invocând drept temeiuri ale acțiunii dispozițiile art. 998, 999 și 1000 din C. civ. 1864.

Prin urmare, cadrul procesual nu ar putea constitui un argument valabil pentru a se justifica declinarea cauzei la secția specializată în litigiile cu profesioniști, în virtutea Hotărârii Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești nr. 5/2016, din moment ce Tribunalul Argeș a soluționat cauza fără a-l considera un litigiu de competența instanței specializate în litigii cu profesioniști.

Relevante în pronunțarea regulatorului de competență sunt și dispozițiile art. 96 pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora curțile de apel soluționează apelurile pronunțate de tribunale, instanțe inferioare ierarhic. Or, se poate observa că hotărârea apelată a fost pronunțată în fond de secția Civilă a Tribunalului Argeș, astfel încât, în aplicarea acestor reguli, instanța superioară este Curtea de Apel Pitești, ca instanță de apel, iar secția corespunzătoare este secția I Civilă unde a fost repartizat inițial dosarul spre soluționare.

Având în vedere caracteristicile litigiului cu care a fost învestită instanța de apel, nu se poate stabili apartenența la materia specializată a litigiilor cu profesioniști, care să necesite valorificarea specializării secției a II-a civilă și de contencios administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Pitești.

Față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă.