ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1885/2019

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 16 octombrie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul A., prin mandatar B., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București, reprezentat prin Primarul General, obligarea acestuia la emiterea hotărârii Comisiei de Aplicare a Legii nr. 10/2001, în Dosarul administrativ nr. x, și a dispoziției de primar cu privire la imobilul compus din apartament și teren, situat

Prin Sentința civilă nr. 82 din 19 ianuarie 2018, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins excepția tardivității; a admis cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București, reprezentat prin Primarul General, și a dispus obligarea acestuia la emiterea dispoziției de soluționare a Notificării nr. x din 8 august 2011 în Dosarul administrativ nr. x.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Municipiul București, reprezentat prin Primarul General, la data de 16 aprilie 2018. Apelul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, la data de 3 mai 2018, sub același număr de dosar.

Prin Încheierea din 9 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ., a suspendat judecata apelului formulat de apelantul-pârât Municipiul București, reprezentat prin Primarul General, împotriva Sentinței civile nr. 82 din 19 ianuarie 2018 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, până la soluționarea sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile care face obiectul Dosarului nr. x/2018, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., prin mandatar B.. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 1 noiembrie 2018, sub același număr de dosar, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 10 filtru.

În motivarea cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat, în esență, că în mod nejustificat instanța de apel a suspendat judecata cauzei, în baza dispozițiilor art. 520 alin. (4) C. proc. civ., întrucât obiectul litigiului pendinte nu este similar cu cel al Dosarului nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Ulterior declarării căii de atac, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a repus pe rol cauza, iar prin Decizia nr. 646 din 23 aprilie 2019 a soluționat apelul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primar General împotriva Sentinței civile nr. 82 din 19 ianuarie 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în sensul respingerii acestuia, ca nefondat.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin rezoluția din data de 3 aprilie 2019 a luat act de conținutul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport apreciindu-se că încheierea atacată este supusă căii de atac a recursului, însă completul de filtru urmează a aprecia cu privire la interesul reclamantului în declararea căii de atac.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților litigante, iar acestea nu au depus puncte de vedere la raport.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.

Această cerință vizează faptul că interesul trebuie să existe în momentul în care se exercită acțiunea civilă, independent de forma concretă de manifestare a acesteia.

Art. 33 din același act normativ prevede că "Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara."

Dispozițiile art. 519 C. proc. civ. prevăd că:

"Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

Potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (1) C. proc. civ., "Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac". (…); alin. (2) "Prin încheierea prevăzută la alin. (1), cauza va fi suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept."

Alin. 4 al aceluiași articol prevede posibilitatea suspendării cauzelor similare, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, până la soluționarea sesizării.

Conform art. 413 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata "în alte cazuri prevăzute de lege."

Alin. 2 al aceluiași articol stipulează în sensul că "Suspendarea va dura până când hotărârea pronunțată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă."

Potrivit art. 414 alin. (1) C. proc. civ., "Asupra suspendării judecării procesului instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară" (alin. (2) "Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului."

În cauză, obiectul recursului îl reprezintă Încheierea din data de 9 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017, prin care s-a dispus, în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ., suspendarea judecării apelului formulat de apelantul-pârât Municipiul București, reprezentat prin Primarul General, împotriva Sentinței civile nr. 82 din 19 ianuarie 2018 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, până la soluționarea sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile care face obiectul Dosarului nr. x/2018, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Ulterior declarării căii de atac împotriva încheierii de suspendare, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a repus pe rol cauza, iar prin Decizia nr. 646 din 23 aprilie 2019 a soluționat apelul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primar General împotriva Sentinței civile nr. 82 din 19 ianuarie 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în sensul respingerii acestuia, ca nefondat.

Potrivit art. 458 C. proc. civ. "Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane."

Una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile în vederea protecției dreptului subiectiv este și aceea ca titularul ei să justifice, printre altele, un interes actual, determinat și legitim, condiție ce subzistă și în cazul exercitării căilor de atac.

Astfel, este necesar ca partea să justifice un folos material pe care îl urmărește prin exercitarea căii de atac, iar această condiție se impune a fi îndeplinită nu numai la momentul declarării acesteia, ci și ulterior acestui moment.

Întrucât recursul a vizat nemulțumirea reclamantului legată de măsura instanței de suspendare a judecății, iar cauza a fost repusă pe rol și a fost soluționată prin Decizia nr. 646 din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, calea extraordinară de atac apare ca lipsită de interes, conform dispozițiilor legale menționate, câtă vreme situația ce a determinat formularea ei (suspendarea judecății) a încetat, potrivit celor arătate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Încheierii din 9 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Încheierii din 9 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 octombrie 2019.

GGC - CP