ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2940/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2940/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată, inițial, la data de 15.10.2015, pe rolul Tribunalului Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, obligarea pârâtei la emiterea actului administrativ de numire pentru postul de Consilier gradul IA din cadrul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Bihor; rectificarea erorii de calcul a punctajului final obținut și declararea sa ca admisă pentru postul menționat, cu punctajul de 67,83 puncte; plata prejudiciului material cauza ca urmare a calcului eronat a punctajului final, reprezentând valoarea salariului cuvenit pentru postul de Consilier gradul IA din cadrul OJFIR Bihor - Serviciul Active Fizice și Plăți Directe - Compartiment Evaluare, de la data la care trebuia să fie încadrată în muncă și până la încadrarea efectivă.
Prin Sentința nr. 137 din 2 februarie 2016, Tribunalul a admis excepția necompetenței materiale, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reținând dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și calitatea pârâtei de autoritate publică centrală.
Hotărârea instanței de fond
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea la data de 09.03.2016.
Prin Sentința civilă nr. 116 din 8 iunie 2016, Curtea a respins acțiunea reclamantei, ca nefondată.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei hotărâri, în condițiile art. 483 C. proc. civ., a formulat recurs reclamanta A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând, în principal, casarea hotărârii recurate și, pe fond, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.
În subsidiar, a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
A apreciat recurenta-reclamantă că instanța a pornit de la o premisă greșită, interpretând normele H.G. nr. 286/2011 în sensul că ar impune obligația ca împotriva soluției asupra contestației să se formuleze plângere
Art. 35 din H.G. nr. 286/2011 nu limitează în timp particularul vătămată să se adreseze instanței de contencios administrativ și nu stabilește o altă natură juridică concursului, care este o operațiune administrativă pregătitoare și nu poate fi atacat în contencios administrativ și mod independent.
Acțiunea sa în contencios administrativ a fost îndreptată împotriva refuzului nejustificat de numire în funcție, în circumstanțele în care a arătat nelegalitatea desfășurării acestuia. A învestit instanța să verifice nelegalitatea desfășurării concursului tocmai în virtutea faptului că a fost sesizată să se pronunțe cu privire la un act administrativ asimilat, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, refuzul nejustificat.
În continuarea susținerilor sale, recurenta-reclamantă a prezentat argumentele pentru care concursul desfășurat a fost nelegal. Astfel, pe de o parte, s-a pronunțat o soluție de respingere a contestației sale și s-a procedat la modificarea punctajului, cu încălcarea prevederilor art. 34 din H.G. nr. 286/2011, iar, pe de altă parte, a fost încălcat principiul non reformatio in pejus.
Apărările formulate de intimată
Intimata-pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Preliminar, în ceea ce privește excepția netimbrării recursului, instanța constată că recurenta-reclamantă nu a fost citată cu mențiunea timbrării recursului, apreciindu-se, la momentul regularizării căii de atac, că nu datorează taxă judiciară de timbru, astfel că excepția urmează a fi respinsă.
Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, apreciază că recursul, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Reclamanta A. a participat la concursul organizat la data de 11.05.2015 de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru ocuparea a 7 posturi vacante de execuție.
La proba scrisă a obținut 56 de puncte, conform procesului-verbal nr. x/12.05.2015. În urma afișării rezultatelor, reclamanta a formulat contestație, solicitând reexaminarea lucrării scrise.
Comisia de soluționare a contestațiilor a respins contestația reclamantei și, totodată, reținând că răspunsul la întrebarea nr. 20 a fost notat eronat ca fiind corect, a stabilit punctajul final la proba scrisă la 52 de puncte.
Cu punctajul obținut în urma contestației, reclamanta a participat și la proba a doua a concursului, interviul, desfășurat la data de 15.05.2015, obținând 79,67 puncte.
Punctajul final al reclamantei a fost de 65,84 puncte, fiind declarată respinsă, având un punctaj mai mic de 67,50 de puncte, contracandidatul său direct.
Reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect obligarea pârâtei Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să emită actul de numire în postul de consilier grad IA din cadrul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Bihor, ca urmare a rectificării erorii de calcul a punctajului final obținut în urma participării la concursul organizat, și la plata prejudiciului material cauzat, reprezentat de valoarea salariului pentru postul în car ar fi trebuit numită.
În opinia reclamantei, media sa finală ar fi trebuit să fie mai mare cu 4 puncte, cu cât i-a fost scăzută media finală obținută la proba scrisă în urma soluționării contestației sale, contrar principiului non reformatio in pejus.
Instanța de fond a reținut că, deși reclamanta susține nelegalitatea modului de soluționare a contestației prin care i-a fost modificat punctajul la proba scrisă, de la 56 puncte la 52 puncte, aceasta nu a formulat plângere împotriva soluției date în contestație. Astfel, a apreciat că legalitatea modului de soluționare a contestației formulate de reclamantă împotriva rezultatului obținut la proba scrisă nu poate face obiectul analizei sale întrucât nu a fost învestită cu plângere împotriva modului de soluționare a contestației, în temeiul art. 35 din Regulamentul cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice din 23.03.2011 aprobat prin H.G. nr. 286/2011.
Constată Înalta Curte că, potrivit art. 31 - 35 din Secțiunea a 4-a Soluționarea contestațiilor din Regulamentul menționat:
"Art. 31. - După afișarea rezultatelor obținute la selecția dosarelor, proba scrisă și/sau proba practică și interviu, după caz, candidații nemulțumiți pot depune contestație în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data afișării rezultatului selecției dosarelor, respectiv de la data afișării rezultatului probei scrise și/sau a probei practice și a interviului, sub sancțiunea decăderii din acest drept.
Art. 32. - (1) În situația contestațiilor formulate față de rezultatul selecției dosarelor, comisia de soluționare a contestațiilor va verifica îndeplinirea de către candidatul contestatar a condițiilor pentru participare la concurs în termen de maximum o zi lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor.
(2) În situația contestațiilor formulate față de rezultatul probei scrise, probei practice sau a interviului comisia de soluționare a contestațiilor va analiza lucrarea sau consemnarea răspunsurilor la interviu doar pentru candidatul contestatar în termen de maximum o zi lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor.
Art. 33. - Comisia de soluționare a contestațiilor admite contestația, modificând rezultatul selecției dosarelor, respectiv punctajul final acordat de comisia de concurs, în situația în care:
a) candidatul îndeplinește condițiile pentru a participa la concurs, în situația contestațiilor formulate față de rezultatul selecției dosarelor;
b) constată că punctajele nu au fost acordate potrivit baremului și răspunsurilor din lucrarea scrisă sau punctajele de la interviu nu au fost acordate potrivit planului de interviu, întrebărilor formulate și răspunsurilor candidaților în cadrul interviului;
c) constată că punctajele nu au fost acordate potrivit baremului probei practice;
d) ca urmare a recorectării lucrării de la proba scrisă, respectiv a analizării consemnării răspunsurilor la interviu, candidatul declarat inițial "respins" obține cel puțin punctajul minim pentru promovarea probei scrise sau a interviului.
Art. 34. - (1) Contestația va fi respinsă în următoarele situații:
a) candidatul nu îndeplinește condițiile pentru a participa la concurs;
b) punctajele au fost acordate potrivit baremului și răspunsurilor din lucrarea scrisă sau punctajele de la interviu au fost acordate potrivit planului de interviu, întrebărilor formulate și răspunsurilor candidaților în cadrul interviului;
c) punctajele au fost acordate potrivit baremului probei practice.
(2) Comunicarea rezultatelor la contestațiile depuse se face prin afișare la sediul autorității sau instituției publice organizatoare a concursului, precum și pe pagina de internet a acesteia, după caz, imediat după soluționarea contestațiilor.
(3) Rezultatele finale se afișează la sediul autorității sau instituției publice organizatoare a concursului, precum și pe pagina de internet a acesteia, după caz, în termen de maximum o zi lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la art. 32 alin. (2) pentru ultima probă, prin specificarea punctajului final al fiecărui candidat și a mențiunii "admis" sau "respins".
Art. 35. - Candidatul nemulțumit de modul de soluționare a contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.".
Or, în raport cu obiectul acțiunii introductive de instanță, astfel cum, de altfel, a fost reținut și de prima instanță, Înalta Curte reține că reclamanta s-a prevalat de prevederile textelor legale menționate (art. 33, 34, 36) și a contestat tocmai modul de soluționare a contestației formulate față de rezultatul la proba scrisă, când i-a fost micșorată nota finală cu 4 puncte, adresându-se instanței de contencios administrativ.
Intimatei-pârâte i-a fost imputată modalitatea prin care a fost soluționată contestația la proba scrisă, astfel că instanța avea obligația să verifice aspectele învederate prin acțiune.
Cu toate acestea, instanța de fond a aplicat greșit normele de drept material incidente și, deși a reținut că reclamanta susține nelegalitatea modului de soluționare a contestației la proba scrisă, a apreciat că nu ar fi fost învestită cu plângere formulată în temeiul art. 35 din Regulamentul menționat, fără a analiza acțiunea reclamantei din perspectiva acestui text legal.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 497 C. proc. civ., coroborate cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, care urmează să analizeze acțiunea reclamantei și să valorifice toate apărările și susținerile părților, în vederea asigurării accesului acestora la dublul grad de jurisdicție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția netimbrării recursului.
Admite recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 116 din 8 iunie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 mai 2019.