ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1065/2018

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 09.01.2017, sub nr. x/2017, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, petenții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României aplicarea deciziei CCR nr. 397/2013, în sensul îndepărtării din posturi a profesorilor pensionari și încadrarea lor ca profesori titulari și acordarea de despăgubiri, daune morale și materiale din 2013 la zi.

Prin încheierea din 18 mai 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII- contencios administrativ și fiscal, a anulat cererea de chemare în judecată formulată de petenții A. și B.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că petenții nu și-au îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina lor prin rezoluția administrativă din data de 11.01.2017, deși au fost înștiințați în acest sens la data de 12.01.2017, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosar, în temeiul art. 200 alin. (3) Noul C. proc. civ.

Calea de atac exercitată

Așa cum reiese din practicaua prezentei decizii Înalta Curte, în raport de dispozițiile prevăzute de art. 200 alin. (5) din C. proc. civ. a constatat că a fost investită cu soluționarea unei cereri de reexaminare și, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție conform dispozițiilor art. 200 alin. (7) din C. proc. civ.

Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 130 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței materiale invocată în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite și, în temeiul dispozițiilor art. 132 alin. (1) C. proc. civ., va trimite cauza spre competentă soluționare la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 14 iunie 2017, petenții A. și B. au înțeles să formuleze recurs împotriva încheierii de ședință din 18 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, prin care a fost anulată chemare în judecată formulată de aceștia.

Potrivit dispozițiilor art. 200 alin. (5) C. proc. civ. "Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării".

De asemenea, potrivit art. 200 alin. (7) C. proc. civ., "Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3)".

Având în vedere că încheierea de ședință din 18 mai 2017 a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în raport cu dispozițiile art. 129 coroborat cu art. 131 alin. (1), prin raportare la art. 200 alin. (5) și alin. (7) C. proc. civ., Înalta Curte va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a cererii de reexaminare formulate de petenții B. și A. împotriva încheierii din 18 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în favoarea Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 martie 2018.