ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5388/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5388/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 7 noiembrie 2019
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 16 mai 2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, arătând că a fost vătămat în drepturile sale prin răspunsurile oferite de autoritățile publice subordonate pârâtului, respectiv prin refuzul de a fi încadrat ca profesor titular cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată în urma promovării examenului de titularizare pe care l-a susținut în anul 2015, la disciplina matematică.
Prin cererea precizatoare formulată la 29.09.2016, reclamantul a arătat că solicită ca instanța să dispună să fie încadrat cu contract pe perioadă nedeterminată la Liceul Traian din București.
Prin întâmpinare, pârâtul Guvernul României a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că obiectul prezentei cereri nu se referă la exprimarea vreunui refuz nejustificat, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004, care să provină de la autoritatea executivă. Aceasta nu a încălcat drepturile subiective ale reclamantului și nu are atribuții și competențe pentru realizarea pretențiilor acestuia.
Prin Decizia nr. 2313/28.09.2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin sentința nr. 1090 din 28 martie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, în consecință.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 1090 din 28 martie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A..
Recursul nu a fost încadrat în motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Soluția instanței de recurs
Examinând cu prioritate excepția nulității recursului formulat de reclamantul A., Înalta Curte o va admite, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:
"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
Examinând recursul declarat în cauză de reclamantul A., prin raportare la dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care pârâtul își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță.
Astfel, motivele de recurs se limitează la a relua argumentația din cererea de chemare în judecată, fără a aduce critici raportate la conținutul concret al sentinței atacate, fără a indica și combate eventualele măsuri nelegale dispuse de instanța de fond.
Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:
"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
În condițiile în care dezvoltarea motivelor de recurs nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea căii de atac, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 487, și art. 489 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va constata nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1090 din 28 martie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului, formulat de A. împotriva sentinței nr. 1090 din 28 martie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 noiembrie 2019.