ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4164/2013

Deliberând,

în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cererii de față, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1875/M

din 16 noiembrie 2011, Tribunalul Brașov a respins excepția nulității deciziei

de concediere din 21 aprilie 2010, a respins contestația formulată și

completată de contestatorul G.L. în contradictoriu cu intimata SC S.P. C.F.R.

SA, împotriva deciziei de concediere din 21 aprilie 2010.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs contestatorul G.L., considerând-o netemeinică și nelegală.

Prin decizia

nr. 317/R din 22 martie 2011, Curtea de Apel Brașov a respins, ca nefondat, recursul

declarat de contestator.

Împotriva acestei

decizii, contestatorul G.L., prin reprezentant M.C. a exercitat calea extraordinară

de atac numită „cerere de revizuire”, invocând în drept dispozițiile art. 322 C.

proc. civ., dar și prevederile art. 317 alin. (2) și art. 318 C. proc. civ.

La termenul de

judecată din 1 octombrie 2013, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare cu privire

la excepția formulată de intimată prin întâmpinare, privind necompetența instanței

supreme în soluționarea cererii.

Petentul G.L.

a atacat decizia nr. 317/R din 22 martie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția civilă

și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale,

formulând critici care pot fi obiect al contestației în anulare sau al revizuirii,

temeiul de drept invocat fiind atât dispozițiile art. 322 C. proc. civ., cât și

prevederile art. 317 alin. (2) și art. 318 C. proc. civ.

Or, în speța dedusă

judecății, ambele căi de atac sunt de competența Curții de Apel Brașov pentru considerentele

ce succed:

Astfel, dispozițiile

art. 323 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că cererea de revizuire se îndreaptă la

instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.

Numai în situația

unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

(ce nu se invocă în pricina de față), aceasta se va îndrepta la instanța mai mare

în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice,

conform art. 323 alin. (2) C. proc. civ.

Totodată, potrivit

dispozițiilor art. 319 alin. (1) C. proc. civ. „contestația se introduce la instanța

a cărei hotărâre se atacă”.

Decizia atacată

prin cererea formulată de petentul G.L. a fost pronunțată de Curtea de Apel Brașov

și, față de dispozițiile legale mai sus enunțate, aceasta este instanța competentă

să soluționeze cererea contestatorului.

În consecință,

în aplicarea dispozițiilor art. 159 pct. 2 C. proc. civ. cu referire la dispozițiile

art. 319 alin. (1) C. proc. civ. și respectiv, art. 323 alin. (1) C. proc. civ.,

se va declina competența de soluționare a cererii formulate de petentul G.L. în

favoarea Curții de Apel Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența

de soluționare a cererii formulată de petentul G.L. împotriva deciziei nr. 317/R

din data de 22 martie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze

cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată

în Dosarul nr. 5306/62/2010, în favoarea Curții de Apel Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 1 pctombrie 2013.