ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4164/2013

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cererii de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1875/M din 16 noiembrie 2011, Tribunalul Brașov a respins excepția nulității deciziei de concediere din 21 aprilie 2010, a respins contestația formulată și completată de contestatorul G.L. în contradictoriu cu intimata SC S.P. C.F.R. SA, împotriva deciziei de concediere din 21 aprilie 2010. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul G.L., considerând-o netemeinică și nelegală. Prin decizia nr. 317/R din 22 martie 2011, Curtea de Apel Brașov a respins, ca nefondat, recursul declarat de contestator. Împotriva acestei decizii, contestatorul G.L., prin reprezentant M.C.

a exercitat calea extraordinară de atac numită „cerere de revizuire”, invocând în drept dispozițiile art. 322 C. proc. civ., dar și prevederile art. 317 alin. (2) și art. 318 C. proc. civ. La termenul de judecată din 1 octombrie 2013, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare cu privire la excepția formulată de intimată prin întâmpinare, privind necompetența instanței supreme în soluționarea cererii. Petentul G.L. a atacat decizia nr. 317/R din 22 martie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, formulând critici care pot fi obiect al contestației în anulare sau al revizuirii, temeiul de drept invocat fiind atât dispozițiile art. 322 C. proc.

civ., cât și prevederile art. 317 alin. (2) și art. 318 C. proc. civ. Or, în speța dedusă judecății, ambele căi de atac sunt de competența Curții de Apel Brașov pentru considerentele ce succed: Astfel, dispozițiile art. 323 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere. Numai în situația unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. (ce nu se invocă în pricina de față), aceasta se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice, conform art. 323 alin. (2) C. proc. civ. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 319 alin. (1) C. proc.

civ. „contestația se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă”. Decizia atacată prin cererea formulată de petentul G.L. a fost pronunțată de Curtea de Apel Brașov și, față de dispozițiile legale mai sus enunțate, aceasta este instanța competentă să soluționeze cererea contestatorului. În consecință, în aplicarea dispozițiilor art. 159 pct. 2 C. proc. civ. cu referire la dispozițiile art. 319 alin. (1) C. proc. civ. și respectiv, art. 323 alin. (1) C. proc. civ., se va declina competența de soluționare a cererii formulate de petentul G.L. în favoarea Curții de Apel Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Declină competența de soluționare a cererii formulată de petentul G.L. împotriva deciziei nr. 317/R din data de 22 martie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în Dosarul nr. 5306/62/2010, în favoarea Curții de Apel Brașov. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 pctombrie 2013.