ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3451/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3451/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, sub nr. x/2015, reclamanta SC A. SRL, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună, în conformitate cu prevederile articolului 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
(1) anularea scrisorii standard de informare a Beneficiarului - Validare Cheltuieli CR14 nr. 1145/20.01.2015, emisă de pârâta CNDIPT_OI,
(2) obligarea pârâtei să emită un alt act administrativ în care să valideze în totalitate cheltuielile solicitate la rambursare prin cererea de rambursare nr. x din cadrul proiectului de finanțare cu fonduri europene, cu ID 59398.
Tribunalul București, prin Sentința civilă nr. 3056 din 11 mai 2016, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București. Cauza fost înregistrată la această instanță la data de 11 iunie 2016.
1.2. Soluția primei instanțe
Prin Sentința nr. 3989 din 12 decembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția lipsei de interes ca rămasă fără obiect, s-a admis excepția autorității de lucru judecat pe aspectul privind cheltuielile cu servicii închiriere și amenajare spațiu închiriat în sumă de 29.337,77 RON și utilități de amenajare spațiu închiriat în sumă de 14.245,79 RON, și, în consecință, s-a respins cererea ce are ca obiect aceste sume, pentru autoritate de lucru judecat, s-a respins, în rest, acțiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic Organismul Intermediar pentru Programul Operațional sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, așa cum a fost modificată prin răspunsul la întâmpinare.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe, reclamanta SC A. SRL a formulat recurs.
Decizia instanței de recurs
Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Recurenta-reclamantă nu a indicat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar susținerile sale nu se pot încadra în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de articolul menționat.
Mai mult decât atât reproducerea prin cererea de recurs a stării de fapt și a nemulțumirilor părții cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată, nu se constituie într-o critică de nelegalitate.
Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.
Astfel, nu se poate considera că susținerile recurentei din cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, în sensul exigențelor prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
3.1. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului formulat de SC A. SRL împotriva Sentinței nr. 3989 din 12 decembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 iunie 2019.