ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2041/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. x/2015, contestatorul A. a formulat contestație împotriva Raportului de Evaluare nr. x din 2.03.2015 emis de Agenția Națională de Integritate (ANI), prin care a solicitat anularea acestuia și constatarea faptului că nu se află în incompatibilitate.

Prin Sentința nr. 2378 din 9 decembrie 2015, Tribunalul Dolj a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Dolj și a declinat competența de soluționare a cauzei privind reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. x/2015.

Prin Sentința civilă nr. 262 din 8 iunie 2016, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate, având ca obiect anulare act administrativ.

Împotriva sentinței civile atacate a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând cazul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul a susținut că în hotărârea atacată nu se face vorbire despre primul motiv de nelegalitate invocat de către reclamant, și anume cel referitor la legalitatea numirii primarului în funcția de membru în consiliul de administrație al instituției școlare. Astfel, a susținut recurentul că pentru a putea fi numit membru în consiliul de administrație al școlii ca și reprezentant al primăriei era obligatorie existența unui act administrativ de numire a acestuia, ori o dispoziție a Primarului, ori hotărâre a Consiliului Local Amărăștii de Jos, însă un astfel de act nu a existat niciodată.

Deciziile de desemnare de către Liceul Amărăștii de Jos prin care ar fi fost desemnat ca membru în consiliul de administrație, despre care se face vorbire în Raportul A.N.I., nu îmbracă forma legală a unui act administrativ emis de Instituția Primarului sau Consiliul Local.

Recurentul a mai susținut că nu a avut cunoștință de numirea sa în consiliul de administrație a Liceului, nefiind anunțat prin nicio adresă oficială.

De asemenea, recurentul a făcut trimitere la dispozițiile art. 89 din O.G. nr. 49/2014, care au modificat art. 96 alin. (2) din Legea învățământului, potrivit cărora se reglementează expres obligația primarului de a fi membru în consiliile de administrație ale unor instituții publice, dispoziție care este una specială și derogă de la regula dispozițiilor art. 87 lit. d) din Legea nr. 161/2003 care este o regulă generală.

Intimata A.N.I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de către intimată.

La data de 5 octombrie 2018, a fost atașată la dosarul cauzei Decizia Curții Constituționale Române nr. 319 din 10.05.2018, prin care s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de A. și B. privind art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând hotărârea atacată în raport de criticile invocate de recurent în motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale situației de fapt reținută în prezenta cauză.

În raportul de evaluare contestat s-a reținut că în perioada 2009 - 2011 (pentru mandatul 2008 - 2012) și în perioada 2012 - 2014 (pentru mandatul 2012 - 2016) reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate, deoarece a deținut simultan atât funcția de primar al comunei Amărăștii de Jos, jud. Dolj, cât și funcția de membru în Consiliul de Administrație al Liceului Teoretic Amărăștii de Jos, jud. Dolj, fiind incidente dispozițiile art. 87 alin. l lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Liceului Teoretic Amărăștii de Jos rezultă din Decizia nr. 291 din 11.09.2012, Decizia nr. 336 din 10.09.2014, Decizia nr. 233 din 8.09.2009, Decizia nr. 259 din 6.09.2010, astfel încât nu poate fi primit argumentul recurentului potrivit căruia nu a avut cunoștință de împrejurarea că a fost numit membru în Consiliul de Administrației al liceului fără știrea sa.

De altfel, nu poate fi primită critica recurentului în sensul că acesta, în calitate de primar nu a știut, timp de două mandate, despre faptul că a fost desemnat membru în consiliul de administrație al unei instituții de învățământ din localitatea pe care o conduce, cu atât mai mult, cu cât, printre atribuțiile sale, se numără exercitarea funcției de ordonator principal de credite, respectiv întocmirea proiectului bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar, iar Liceul este finanțat de la bugetul local.

Totodată, nu poate fi primită nici critica recurentului potrivit căreia deciziile emise de Consiliul de Administrație al Liceului Teoretic Amărăștii de Jos nu sunt acte administrative, prin urmare nu s-a aflat în stare de incompatibilitate.

Dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu au în vedere analiza juridică a actului de numire sau caracterul actului emis în baza căruia persoana aflată în incompatibilitate a fost numită, ci prevăd existența unei incompatibilități prin deținerea simultană a unor funcții/calități de cel în cauză.

Potrivit dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (în vigoare în perioada supusă evaluării reclamantului, până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/26 iunie 2014, respectiv data de 3.07.2014) "unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și de directori adjuncți, după caz. În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile de administrație și directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinți și cu autoritățile administrației publice locale"

Potrivit dispozițiilor art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011:

"în unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 și 13 membri, astfel: a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar; b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților".

Potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003:

"funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu (...) d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice".

Din analiza prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 coroborate cu cele ale art. 96 din Legea nr. 1/2011, rezultă că cele două funcții/calități deținute simultan în perioada 2009 - 2016 de către reclamantul A. sunt incompatibile.

Este eronată interpretarea recurentului dată dispozițiilor art. 96 din Legea 1/2011, potrivit căreia se reglementează expres obligația primarului de a fi membru în consiliile de administrație ale unor instituții publice, dispoziție care este una specială și derogă de la regula dispozițiilor art. 87 lit. d) din Legea nr. 161/2003, care este o regulă generală.

Dacă voința legiuitorului era în sensul de a modifica cadrul incompatibilităților care viza funcția de primar/viceprimar, proceda la o abrogare expresă a acestor dispoziții (art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003), care prevăd explicit și fără a da curs unor interpretări existența unei astfel de incompatibilități.

Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, Înalta Curte constată că deținerea simultană a calității de membru în consiliul de administrație al unei unități de învățământ școlar (în cauză în cadrul Liceului Teoretic Amărăștii de Jos, jud. Dolj,) și funcția de primar al comunei Amărăștii de Jos, jud. Dolj este de natură să genereze o situație de incompatibilitate, având în vedere prevederile legale aplicabile.

În acest sens, având în vedere voința legiuitorului, Înalta Curte constată că, în condițiile în care calitatea de membru în consiliul de administrație al unității de învățământ în discuție, dar și funcția de primar, cumulează prerogative de putere publică, cum ar fi atribuții privind emiterea unor acte administrative, gestionare de resurse umane în cadrul grădiniței dar și în cadrul primăriei Sibiu (numiri și eliberări din funcții, aplicarea unor sancțiuni etc.) sau atribuții în ceea ce privește angajarea răspunderii, administrarea patrimoniului, etc., funcția de membru în consiliul de administrație al unității de învățământ se circumscrie acestei ipoteze de incompatibilitate.

Prin susținerile sale, recurentul a omis practic incidența dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, apreciindu-le ca fiind o normă juridică generală, dând eficiență dispozițiilor Legii nr. 1/2011, ca dispoziții speciale, ulterioare celor de reglementare a regimului incompatibilităților prevăzut în Legea nr. 161/2003.

Or, voința legiuitorului prin promulgarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, a fost tocmai aceea de a implementa un cadru legislativ instituit cu reglementări precise, clare și fără echivoc pentru stabilirea incompatibilităților.

Apreciind asupra soluției date de instanța de fond, Înalta Curte constată că prima instanță a interpretat corect dispozițiile Legii nr. 161/2003, prevederi cu regim special, ale căror norme sunt implementate tocmai pentru a reglementa regimul specific al incompatibilităților, astfel încât hotărârea pronunțată este legală, neexistând motive care să atragă admiterea recursului.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva Sentinței nr. 262 din 8 iunie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 aprilie 2019.

GGC - MM