ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1128/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1128/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 2 noiembrie 2017 pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr. x/2017, modificată ulterior, SINDICATUL SPERANȚA ORĂȘTIE, în numele și pentru reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. M. S.R.L., solicitând obligarea acesteia să plătească reclamanților drepturile salariale aferente perioadei 14 septembrie - 31 noiembrie 2017, precum și diferența indemnizației de concediu de odihnă neplătită, aferentă anului 2017; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 302 din 29 martie 2018, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția I civilă, acțiunea a fost admisă și, în consecință, a fost obligată pârâtă să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale aferente perioadei septembrie- noiembrie 2017, după cum urmează: A. pentru perioadele: 13.09.2017 - 29.09.2017, 25.10.2017 - 27.10.2017, 30.10.2017 - 31.10.2017, 01.11.2017 - 29.11.2017; B. pentru perioadele: 13.09.2017 - 29.09.2017, 02.10.2017 - 31.10.2017, 01.11.2017 -29.11.2017; C. pentru perioadele: 13 - 15.09.2017, 17.10.2017, 20.10.2017, 23.10.2017 - 27.10.2017, 30.10.2017 - 31.10.2017; D. pentru perioadele: 18.09.2017 -29.09.2017, 02.10.2017 - 31.10.2017, 01.11.2017 - 29.11.2017; E. pentru perioadele: 13.09.2017, 18 - 21.09.2017, 25 - 29.09.2017, 11.10.2017, 17 - 20.10.2017, 23 - 27.10.2017, 30 - 31.10.2017, 01.11.2017 - 29.11.2017; F. pentru perioadele: 13.09.2017, 18 - 21.09.2017, 25 - 29.09.2017, 05.10.2017, 09.10.2017, 11 - 13.10.2017, 17 - 20.10.2017, 23 - 27.10.2017, 30 - 31.10.2017, 01 - 29.11.2017; G. pentru perioadele: 13 -29.09.2017, 02 - 31.10.2017, 01 - 29.11.2017; H., perioadele: 14 - 15.09.2017, 18 - 29.09.2017,17 - 20.10.2017, 23 - 27.10.2017, 30 - 31.10.2017, 01 - 29.11.2017; I. pentru perioadele: 15 -29.09.2017, 02 - 31.10.2017, 01 - 29.11.2017; J. pentru perioadele: 15 - 29.09.2017, 02 - 31.10.2017, 01 - 29.11.2017; K. pentru perioadele: 14 - 29.09.2017, 02 - 31.10.2017, 01 - 29.11.2017; L. pentru perioadele: 13 - 15.09. 2017, 18 - 22.09.2017, 25 - 29.09.2017, 18 - 20.10.2017, 23 - 27.10.2017, 30 - 31.10.2017, 01 - 29.11.2017. A fost obligată pârâtă să plătească fiecărui reclamant diferența de indemnizație de concediu de odihnă cuvenit și neefectuat, aferent perioadei septembrie 2017 - noiembrie 2017. A fost obligată pârâtă să plătească reclamanților 1.119,47 RON cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 1212 din 5 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iuia, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr. 302 din 29 martie 2018, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția I civilă. A fost obligată apelanta la plata cheltuielilor de judecată în apel, în cuantum de 1.101,5 RON.
Împotriva deciziei pronunțate în apel, pârâta a declarat recurs.
Recurenta-pârâtă a invocat încălcarea dispozițiilor art. 14 C. proc. civ., fapt ce atrage incidența motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât temeiurile care au stat la baza pronunțării hotărârii atacate nu au fost puse în discuția părților.
În susținerea acestui motiv de recurs, recurenta a arătat și că instanța de apel a încălcat principiul contradictorialității, întrucât nu a pus în discuția părților incidența în cauză a dispozițiilor art. 48 și 50 Codul muncii. A menționat recurenta că motivul pentru care nu a dispus nici modificarea și nici suspendarea contractelor individuale de muncă a fost faptul că toate evidențele contabile și de personal au fost distruse în incendiul care a avut loc la 12.09.2017. Totodată, a susținut că evidențele de personal au fost refăcute în luna decembrie 2017, când a fost demarată procedura concedierii colective, astfel cum reiese din înscrisurile atașate cererii de recurs.
Un alt motiv de recurs este întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta invocând încălcarea dispozițiilor art. 1.556 C. civ.
În drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.
Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, raportat la dispozițiile art. 214 din Legea nr. 62/2011, precum și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
A fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, prin care s-a constatat că recursul nu este admisibil.
Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 18 martie 2020, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.
Părțile nu au depus puncte de vedere cu privire la raport.
Prealabil, raportat la dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va analiza excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatul-reclamant SINDICATUL SPERANȚA ORĂȘTIE prin întâmpinare, excepție care va fi admisă pentru următoarele considerente:
Prezentul recurs are ca obiect decizia civilă nr. 1212 din 5 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iuia, secția I civilă.
Decizia ce formează obiectul prezentului dosar are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, aceasta neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căreia hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.
În accepțiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, cu recurs, fie pentru că a expirat termenul pentru exercitarea căii de atac - care dobândesc caracter definitiv la momentul expirării termenului de exercitare a căii de atac, fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunțării lor.
Potrivit dispozițiilor art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată și modificată, în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată, conflictele individuale de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal, hotărârile instanței de fond fiind supuse numai apelului, astfel cum dispune art. 214 din același act normativ.
Art. 216 din Legea nr. 62/2011 statuează că prevederile acestui act normativ, referitoare la procedura de soluționare a conflictelor individuale de muncă, se completează în mod corespunzător cu prevederile C. proc. civ.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului, hotărârile pronunțate în cauze având ca obiect conflicte de muncă și de asigurări sociale, precum și hotărârile date de instanțele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Înalta Curte de Casație și Justiție reține, de asemenea, că potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) din noul C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."
Prin urmare, decizia civilă nr. 1212 din 5 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iuia, secția I civilă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ.
În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție, va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatul-reclamant SINDICATUL SPERANȚA ORĂȘTIE și, aportat la dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. M. S.R.L. ORĂȘTIE împotriva deciziei civile nr. 1212 din 5 decembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iuia, secția I civilă, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatul-reclamant SINDICATUL SPERANȚA ORĂȘTIE.
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. M. S.R.L. ORĂȘTIE împotriva deciziei civile nr. 1212 din 5 decembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iuia, secția I civilă, ca inadmisibil.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 iunie 2020.