ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Încheierea penală din data de 21 noiembrie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în temeiul art. 346 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 342 C. proc. pen. s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București invocată de din oficiu de judecătorul de cameră preliminară, iar în temeiul art. 50 alin. (1), (3) și (4) C. proc. pen. raportat la art. 36 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. și art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. și K. SRL, în favoarea Tribunalului Bihor.

Tribunalul București a reținut în considerentele încheierii, în esență, că infracțiunile care fac obiectul cauzei nu au fost săvârșite pe teritoriul municipiului București nici măcar în parte și nici nu s-a produs urmarea acestora în municipiul București, desfășurarea procesului penal s-ar efectua cu dificultate, faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată fiind comise în județul Bihor, majoritatea inculpaților locuind în județul Bihor, martorii au domiciliul în județul Bihor, iar statul român ca parte civilă în prezenta cauză este reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, instituție cu personalitate juridică.

Prin Încheierea penală din data de 15 ianuarie 2020, Tribunalul Bihor, secția penală a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bihor, invocată de reprezentantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Oradea, în temeiul art. 50 alin. (3) și (4), raportat la art. 36 alin. (1) lit. c) și la) art. 41 alin. (1) lit. a) și d) din C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. și K. SRL, în favoarea Tribunalului București, secția I penală, iar în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a constatat ivit un conflict negativ de competență și în consecință, a trimis cauza instanței ierarhic superioare comune - Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

Tribunalul Bihor a reținut, în esență, că atât locul unde s-a produs urmarea activității infracționale ce a format obiectul urmăririi penale, cât și sediul persoanei vătămate se află în Municipiul București.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Bihor, pentru următoarele considerente:

Prioritar, Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență este verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, cu privire la inculpații A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. și K. SRL.

Din probele administrate în timpul urmăririi penale rezultă că presupusa activitate infracțională a inculpaților s-a desfășurat și a produs urmări pe teritoriul României, pe raza municipiului Bihor.

În ceea ce privește determinarea competenței teritoriale a instanțelor de judecată, aceasta se realizează în funcție de criteriile prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen., text de lege potrivit căruia, pentru infracțiunile săvârșite pe teritoriul României, competența după teritoriu este determinată, în ordine, de: locul săvârșirii infracțiuni (forum delicticomissi), astfel cum este acesta definit în alin. (2) al aceluiași text de lege; locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul (forum deprehensionis); locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta (forum domicilii) și locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate (forum domicilii victimae).

Potrivit art. 41 alin. (2) C. proc. pen. "prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia."

Potrivit art. 41 alin. (5) C. proc. pen. "ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini."

Totodată, potrivit art. 42 alin. (1) și (2) C. proc. pen. "Infracțiunile săvârșite în afara teritoriului României se judecă de către instanțele în a căror circumscripție se află locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică; Dacă inculpatul nu locuiește sau, după caz, nu are sediul în România, iar infracțiunea este de competența judecătoriei, aceasta se judecă de Judecătoria Sectorului 2 București, iar în celelalte cazuri, de instanța competentă după materie ori după calitatea persoanei din municipiul București, în afară de cazul când prin lege se dispune altfel.

De asemenea, Înalta Curte reține dispozițiile art. 1 din Ordonanța de Urgență nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative - aprobate cu modificări (Legea nr. 120/2018), Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism care, potrivit legii, își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este organizată și funcționează ca structură specializată în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât, indiferent dacă urmărirea penală a fost efectuată de structura centrală sau de structurile teritoriale, Ministerul Public, cu ocazia sesizării pe fond a instanței are în vedere criteriile arătate în art. 41 alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen., putând sesiza oricare din instanțele competente teritorial potrivit acestui text de lege.

În cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 41 alin. (5) și art. 42 C. proc. pen.

Ordinea de prioritate se aplică doar în cazul în care două sau mai multe instanțe au fost sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini. Determinarea competenței, în primă instanță, în prezenta cauză nu intră sub incidența dispozițiilor art. 41 alin. (5) C. proc. pen., întrucât urmărirea penală s-a efectuat cu respectarea competenței materiale sau teritoriale.

Evaluând datele concrete ale speței prin prisma dispozițiilor legale care guvernează competența teritorială a instanțelor, anterior menționate, Înalta Curte constată că Tribunalul Bihor se încadrează în ordinea stabilită de art. 41 alin. (1) C. proc. pen., fiind instanța în raza căreia s-a desfășurat activitatea infracțională și s-a produs urmarea acesteia.

Nu este lipsit de importanță faptul că inculpații au domiciliile pe raza județului Bihor, iar prin rechizitoriu au fost indicați numeroși martori ce au domiciliul în județul Bihor a căror audiere la o altă instanță, decât cea de domiciliu, ar conduce la desfășurarea cu dificultate și creșterea cheltuielilor în procesul penal.

Mai mult, invocarea faptului că partea vătămată are domiciliul în București, sens în care s-ar impune soluționarea cauzei de către Tribunalul București, nu poate fi primită câtă vreme în subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală au fost înființate direcții generale regionale ale finanțelor publice, instituții publice cu personalitate juridică, în speță Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca fiind partea vătămată.

În ceea ce privește elementul de extraneitate invocat de apărătorul ales al inculpatului H. se reține că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 42 alin. (1) și (2) C. proc. pen. invocate, locul săvârșirii faptelor fiind în județul Bihor, iar majoritatea inculpaților având domiciliul în județul Bihor.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe A., F., I., C., H., K. SRL, B., G., J., D. și E. în favoarea Tribunalului Bihor.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații A., F., I., C., H., K. SRL, B., G., J., D. și E. în favoarea Tribunalului Bihor, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, pentru inculpatul G., rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 februarie 2020.

Procesat de GGC - LM