ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2139/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul București, secția a II - a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat anularea raportului de evaluare nr. x/01.03.2017 întocmit de Agenția Națională de Integritate.

Prin sentința civilă nr. 5682 din data de 05.10.2017, pronunțată de către Tribunalul București, secția a II a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, a fost admisă excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Prin sentința civilă nr. 681 din 16 februarie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile a formulat recurs reclamantul.

Recurentul reclamant a susținut că instanța de fond a aplicat greșit normele de drept material, interpretând greșit dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 176/2010, invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A arătat recurentul că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu se poate reține că recurentul-reclamant s-ar fi aflat într-un conflict de interese prin cumularea celor două funcții, respectiv de viceprimar al comunei Unirea și de membru al Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale Unirea, cu atât mai mult cu cât nu există decizii de natură financiar-economică pe care recurentul să le fi adoptat în calitate de membru al consiliului de administrație .

A mai susținut recurentul că, deși a fost membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnazial Unirea, în fapt nu a exercitat niciodată această funcție, întrucât nu a semnat niciunul din cele 27 de procese-verbale de ședință ale Consiliului, astfel încât se exclude posibilitatea să se fi aflat în starea de incompatibilitate reținută în Raportul ANI.

Totodată, a susținut că, atâta vreme cât dispozițiile art. 4 din Ordinul 4619/2014 pentru aprobarea Metodologiei Cadru de organizare și funcționare a Consiliului de Administrație din Unitățile de Învățământ prevăd că primarul poate fi membru în Consiliul de Administrație al unei școli, este dovedit că starea de incompatibilate invocată de intimată în raportul de evaluare nu există.

În concluzie, a susținut că disp. art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu sunt aplicabile în cauză, astfel încât nu există stare de incompatibilitate în cazul în care o persoană deține simultan funcția de viceprimar și pe cea de membru în Consiliul de administrație al unei școli.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând în esență respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând hotărârea atacată în raport de criticile invocate de recurent în motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale situației de fapt reținută în prezenta cauză.

În raportul de evaluare contestat nr. x, pârâta a constatat că reclamantul a încălcat dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea 176/2010, deoarece a deținut simultan în perioada 22.06.2012-30.06.2014 funcțiile de viceprimar al comunei Unirea, județ Dolj, și cea de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale Unirea, județ Dolj. În raport se arată că, urmare a înregistrării unei sesizări formulate de o persoană fizică, ANI a declanșat evaluarea respectării de către reclamant a regimului juridic al incompatibilităților pentru perioada 2012-2016 și 2016-2020. Prin adresa nr. 33082/G/ll/04.08.2016, reclamantul a fost informat în legătură cu declanșarea activității de evaluare a respectării regimului juridic al incompatibilităților.

Cu adresa nr. 819/G/ll/11.01.2017, reclamantul a fost informat cu privire la identificarea unor elemente care au generat apariția situației de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, ca urmare a deținerii simultane a funcției de viceprimar și a celei de membru în Consiliul de administrație al Școlii Gimnaziale Unirea, fiind invitat la sediul Agenției pentru a prezenta un punct de vedere, probe, date și orice informații pe care le consideră necesare. Reclamantul a transmis un punct de vedere cu privire la aspectele semnalate, arătând că din dispoziția primarului a fost desemnat membru în consiliu, ulterior mergându-se pe continuitate.

La data de 01.03.2017, pârâta a emis raportul de evaluare nr. 7385/G/ll/2017, în cuprinsul căruia a reținut starea de incompatibilitate a reclamantului, prin deținerea simultană, în perioada în perioada 22.06.2012-30.06.2014, a funcției de viceprimar al comunei Unirea, județ Dolj, și a celei de membru în Consiliul de administrație al Școlii Gimnaziale Unirea, incompatibilitate prevăzută de dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d).) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare. Acest raport a fost comunicat reclamantului conform legii.

Reclamantul, în calitate de viceprimar al comunei Unirea județ Dolj, se circumscrie categoriei de persoane vizată de art. 1 alin. (1) pct. 30 din Legea 176/2010.

Calitatea de membru în Consiliul de Administrație al al Școlii Gimnaziale Unirea rezultă din Decizia nr. 1820/23.08.2012 și Decizia nr. 1152/26.08.2013 emise de ISJ Dolj.

Recurentul nu a negat deținerea simultană a celor două funcții indicate în raport, însă a învederat că nu a semnat niciun proces-verbal al ședințelor consiliului de administrație, iar din poziția de membru al acestui organism nu a existat deloc un conflict de interese. Aceste critici sunt nefondate.

Dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 prevăd existența unei incompatibilități prin deținerea simultană a unor funcții/calități de cel în cauză.

Potrivit dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (în vigoare în perioada supusă evaluării, până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/26 iunie 2014, respectiv data de 03.07.2014), "unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și de directori adjuncți, după caz. În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile de administrație și directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinți și cu autoritățile administrației publice locale".

Potrivit dispozițiilor art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011:

"în unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7,9 și 13 membri, astfel: a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar; b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților.

Potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, "funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu (...) d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice".

Din analiza prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, coroborate cu cele ale art. 96 din Legea nr. 1/2011, rezultă că cele două funcții/calități deținute simultan în perioada 22.06.2012-30.06.2014 de către reclamantul A. sunt incompatibile.

Este eronată interpretarea dată de recurent dispozițiilor art. 4 din Ordinul nr. 4619/2014 pentru aprobarea Metodologiei Cadru de organizare și funcționare a Consiliului de Administrație din Unitățile de Învățământ, în sensul că are posibilitatea chiar primarul de a face parte din consiliul de administrație, justificându-se cu atât mai mult posibilitatea pentru viceprimar de a fi membru,.

Prin susținerile recurentului privind dispozițiile Ordinului nr. 4619/2014 se omite, practic, incidența dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Voința legiuitorului a fost ca în consiliul de administrație al școlii să fie un reprezentant al primarului, iar nu primarul sau viceprimarul însuși, tocmai pentru că aceștia erau incompatibili în temeiul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Dacă voința legiuitorului era în sensul de a modifica cadrul incompatibilităților care viza funcția de primar/viceprimar, proceda la o abrogare expresă a acestor dispoziții (art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003), care prevăd explicit și fără a da curs unor interpretări existența unei astfel de incompatibilități.

Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, Înalta Curte constată că deținerea simultană a calității de membru în consiliul de administrație al unei unități de învățământ școlar (în cauză în Consiliul de administrație al Școlii Gimnaziale Unirea, jud. Dolj) și funcția de viceprimar al comunei Unirea, jud. Dolj, generează o situație de incompatibilitate. Voința legiuitorului, prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, a fost tocmai aceea de a implementa un cadru legislativ instituit cu reglementări precise, clare și fără echivoc pentru stabilirea incompatibilităților.

Apreciind asupra soluției date de instanța de fond, Înalta Curte constată că prima instanță a interpretat corect dispozițiile Legii nr. 161/2003, prevederi care reglementează regimul specific al incompatibilităților, astfel încât hotărârea pronunțată este legală, neexistând motive care să atragă admiterea recursului.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 681 din 16 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 mai 2020.