ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1618/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1618/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin acțiunea înregistrată în dosarul cu numărul de mai sus la data de 29.03.2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta A..N.A.F. - Direcția Generală Regională A Finanțelor Publice Cluj Napoca - A.J.F.P Bihor, solicitând instanței anularea deciziei de angajare a răspunderii solidare în situația atragerii răspunderii solidare prevăzută la art. 25 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 207/2015, nr. 509/02.02.2016, a AJFP Bihor, în motivare, arătând, în esență, că, în mod corect, Tribunalul Bihor a respins cererea formulată de lichidatorul judiciar având ca obiect atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvență, reținându-se că operațiunile făcute de terțe persoane pentru societățile S.C. Dilivio Food S.R.L. și B. S.R.L. și, implicit, de către debitoare, sunt fictive și nu poate fi reținută existența unui prejudiciu real creat bugetului de stat, hotărâre de care instituția pârâtă nu a ținut cont și a emis, în februarie 2016, Decizia 509, pentru aceleași obligații fiscale, majorate cu cuantumul penalităților și majorărilor de întârziere curse între cele două momente.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 108 din data de 11 septembrie 2017, Curtea de Apel Oradea, secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantei, ca tardivă.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 108 din data de 11 septembrie 2017 a Curții de Apel Oradea, secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Soluția instanței de recurs
Analizând cu prioritate excepția insuficientei timbrări a cererii de recurs, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 197 C. proc. civ.:
"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."
De asemenea, conform dispozițiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
În cauză sunt incidente și dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora:
"(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."
Prin adresa comunicată recurentului la data de 23 ianuarie 2020, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația completării taxei judiciare de timbru cu suma de 75 de RON, aferente cererii de recurs formulate împotriva sentinței civile nr. 108 din 11 septembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Cu toate acestea, până la termenul de judecată din data de 12 martie 2020 recurentul nu a făcut dovada completării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de instanță.
Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. raportat la alin. (3) al aceluiași text de lege, sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.
Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 raportat la art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea, ca insuficient timbrat, a recursului declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 108 din 11 septembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de pârâta A. împotriva sentinței nr. 108 din data de 11 septembrie 2017 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca insuficient timbrat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 martie 2020.