ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1064/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bacău sub nr. x/2015 din 22.12.2015, reclamanta A. a chemat în judecată pârâta Agenția Națională de Integritate solicitând anularea raportului de evaluare nr. x/26.11.2015 prin care s-au identificat elemente privind încălcarea regimului incompatibilităților în sensul art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003, precum și cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 43/2016 din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 43/2016 din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamanta invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5,6,8 C. proc. civ.

În cadrul cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta a susținut că instanța de fond nu a făcut analiza tuturor aspectelor cu care a fost învestită, omițând să se pronunțe cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor art. 96 teza II din Legea nr. 161/2003. A arătat recurenta că prin cererea de chemare în judecată a susținut că raportul de evaluare a fost întemeiat pe aplicarea unui regim discriminatoriu pentru situații similare, iar instanța analizând această susținere a avut în vedere în mod exclusiv adresa nr. x/20.04.2014 depusă de reclamantă la dosarul cauzei, omițând să analizeze situația concretă dedusă judecății, cu precădere probatoriul administrat.

Recurenta a mai susținut că deși a arătat instanței de fond care sunt atribuțiile sale ca și director al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț (DGASPCN), și că a arătat și obiectul de activitate al S.C. B. S.A., probând inexistența oricărei legături între cele două domenii, soluția instanței încalcă dispozițiile art. 22 alin. (2), (6), (7) C. proc. civ. rap. la art. 14 alin. (6) C. proc. civ.

În cadrul cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susținut că soluția instanței de fond se întemeiază pe o greșită aplicare a legii, întrucât în acțiunea formulată, a arătat că dispoziția art. 94 alin. (2)/1 lit. b) din Legea nr. 161/2003 R prevede că nu există o stare de incompatibilitate atunci când funcționarul public este desemnat printr-un act administrativ să participe în calitate de reprezentant al autorității publice în cadrul unor organisme sau organe de conducere. De asemenea, disp. art. 94 alin. (2)/1 lit. c) din Legea nr. 161/2003 prevăd că nu există incompatibilitate atunci când exercitarea mandatului se realizează în baza desemnării de către o autoritate publică, în condițiile legii.

În contextul acestor dispoziții, recurenta a arătat că normele nu prevăd ca funcționarul public desemnat într-o funcție de conducere de către o autoritate publică nu poate fi desemnat ca reprezentant, printr-un act administrativ, de o altă autoritate publică, în condițiile în care toate cerințele legii sunt respectate.

Astfel, a susținut recurenta că instanța de fond, analizând atât normele cât și situația dedusă judecății, nu numai că nu a verificat existența sau inexistența unei asemenea interdicții legale dar a și consacrat-o prin hotărâre, fără să motiveze temeiul de drept care a justificat opinia instanței.

Desemnarea sa ca reprezentant al Consiliului Local Piatra Neamț s-a făcut prin dispozițiile Hotărârii nr. 4/22.04.2013 prin care Adunarea Generală a Acționarilor S.C. B. S.A. a numit noul Consiliul de administrație (art. 3). Anterior emiterii acestei hotărâri s-a parcurs întreaga procedură prevăzută de legea specială.

Urmare procesului-verbal din data de 25.02.2013, Colegiul Director a atestat faptul că reclamanta a adus la cunoștința membrilor săi împrejurarea că a fost selectată, în urma unui proces de evaluare, să facă parte din Consiliul de Administrație al S.C. B. S.A. Piatra Neamț, iar membrii Colegiului Director au avizat numirea acesteia în Consiliul de Administrație.

Nu numai că în cauza dedusă judecății nu exista obligația emiterii unui mandat de către Consiliul Județean Neamț, așa cum s-a reținut de instanța de fond, dar și dacă o asemenea obligație ar fi existat, se poate aprecia că a fost îndeplinită prin avizul dat de către autoritatea publică anterior numirii în Consiliul de Administrație al Consiliului Local Piatra Neamț.

Acest ultim aspect nu a fost verificat de instanța de fond, apreciind recurenta că soluția instanței nu este numai rezultatul unei greșite aplicări a legii, în sensul adăugării la lege a unor interdicții inexistente și neprevăzute de către legiuitor dar și rezultatul lipsei totale a analizei probatoriului cu înscrisuri administrate în cauză.

În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta a susținut că hotărârea cuprinde susțineri contradictorii vizând aceeași situație, în sensul că la fila x paragraf 1 din hotărâre, instanța de fond a reținut că numirea recurentei în CA al S.C. B. S.A. s-a făcut de către autoritatea publică tutelară, Consiliul Local Piatra Neamț, iar la pct. 3.2 din hotărâre, fila x paragraf 5, instanța a reținut că nu a existat un act administrativ de desemnare ci că adunarea generală a S.C. B. S.A. și-a ales reprezentanți în consiliul de administrație.

Rezultă din toate actele depuse la dosar că propunerea reclamantei a fost făcută de către Consiliul Local al Municipiului Piatra Neam (chiar dacă are calitatea de acționar al S.C. B.), urmându-se procedura reglementată de dispozițiile art. 29 din O.U.G. nr. 109/2011, astfel că nu există niciun înscris la dosarul cauzei din care să rezulte că reclamanta a fost a fost numită de Adunarea Generală a S.C. B. S.A..

Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a formulat note scrise prin care a solicitat respingerea recursului reclamantei ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la notele scrise ale intimatei solicitând respingerea apărărilor formulate de intimată și admiterea recursului așa cum a fost formulat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând motivele de recurs invocate raportate la hotărârea recurată și la probele administrate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente:

Obiectul cauzei îl formează solicitarea reclamantei A. privind anularea raportului de evaluare nr. x/26.11.2015 întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-au identificat elemente privind încălcarea regimului incompatibilităților în sensul art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003.

Cu privire la situația de fapt, instanța de fond a reținut că, în conformitate cu art. 12 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 176/2010, pârâta Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că A., director general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț nu a respectat regimul incompatibilităților, așa cum rezultă din nota cu propunerea de sesizare din oficiu din 16.09.2014, înregistrată sub nr. x/16.09.2014 . Procedura de evaluare căreia i-a fost supusă reclamanta s-a finalizat cu raportul de evaluare întocmit la data de 26.11.2015 și înregistrat la pârâtă sub nr. x/26.11.2015.

Prin acest raport s-a constatat că reclamanta a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, în sensul art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003, prin aceea că, în perioada 22.04.2013 - 28.01.2015, a exercitat concomitent cu funcția publică de director general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț și funcția de membru în consiliul de administrație al S.C. B. S.A., societate de interes local la care Consiliul local Piatra Neamț este acționar majoritar cu o cotă de participare de 69,51%, fapt care a dus la încălcarea regimului juridic al incompatibilităților. În evaluarea elementelor de incompatibilitate s-au avut în vedere următoarele:

La data de 1.06.2011, persoana evaluată a fost numită în funcția publică de conducere de director general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț, conform Hotărârii Consiliului Județean Neamț nr. 88/30.05.2011.

În cadrul S.C. B. S.A., persoana evaluată deține calitatea de asociat cu o cotă de participare de 0,06%, precum și calitatea de membru în consiliul de administrație în care a fost numită la data de 11.02.2013. Însă, activitatea reclamantei în consiliul de administrație a început la data de 22.04.2013 când a fost numită ca membru prin hotărârea nr. 4/22.04.2013 a adunării generale acționarilor S.C. B. S.A. Această societate este o societate comercială pe acțiuni la care acționari sunt persoane fizice și juridice, între care și Consiliul local Piatra Neamț. Acesta din urmă a devenit acționar la S.C. B. S.A. la data de 28.12.1999, cota sa de participare variind: 31,10% în 1999; 94,59% în 2002; 43,87% în 2008; 69,51% în 2009, la data de 26.06.2009 redevenind acționar majoritar.

În perioada 2011 - 2013, persoana evaluată a realizat venituri de 112.369 RON, din care venituri de natură salarială în sumă de 98.222 RON, acestea din urmă fiind realizate la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț, S.C. B. S.A. (5.712 RON) și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă.

În acest fel, persoana evaluată a acționat cu încălcarea dispozițiilor art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003.

A.În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., instanța de control judiciar trebuie să verifice dacă prin hotărârea dată, instanța de fond a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Această verificare are în vedere încălcarea de către instanța de fond a unor reguli procedurale, însă criticile recurentei se întemeiază pe greșita analizare a instanței de fond asupra criticii reclamantei privind regimul discriminatoriu al raportului de evaluare pentru cauze similare raportat la adresa nr. x/20.04.2014, precum și omisiunea analizării probatoriului administrat și a unor dispoziții legale pe care recurenta le consideră aplicabile în cauză, respectiv art. 96 teza a II a din Legea nr. 161/2003.

Înalta Curte nu poate primi aceste critici ale recurentei care vizează motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Instanța de fond a apreciat în mod legal că situația din adresa nr. x/20.04.2014 este diferită de cea din prezenta cauză, fiind vorba de exercitarea simultană a funcției publice de secretar al comunei și reprezentant în adunarea generală a acționarilor Companiei Județene "C. S.A. Neamț", companie în care comuna este membru fondator. Persoana la care se referă adresa, funcționar public la o autoritate publică locală era reprezentatul acestei autorități în adunarea generală a acționarilor Companiei Județene "C. S.A. Neamț", de vreme ce reclamanta din prezenta cauză este funcționar public la o autoritate publică care nu este acționar la S.C. B. S.A., respectiv îndeplinește funcția de director general la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț, instituție care se află în subordinea Consiliului Județean Neamț; În plus, nu rezultă din adresa x/20.04.2014 dacă există sau nu, un act administrativ de desemnare a petiționarului, ca reprezentant al autorității, în respectiva adunare generală. Totodată, în finalul adresei se arată că nu poate fi reținută o stare de incompatibilitate, dar ar putea fi reținut, în anumite circumstanțe, un conflict de interese.

Astfel, raportând situația prezentată în adresa respectivă, la situația recurentei-reclamante rezultă o reală diferență ca situație de fapt, care înlătură existența unei similitudini între acestea, și cu atât mai puțin existența unei analize discriminatorii pe care să o fi făcut-o intimata prin raportul de evaluare și ulterior instanța de fond.

De asemenea, împrejurarea că instanța de fond nu a reținut incidența dispozițiilor art. 96 teza II din Legea nr. 161/2003 invocate de reclamantă ca fiind aplicabile nu atrage sancțiunea anulării hotărârii pronunțate.

Dispozițiile art. 96 teza II din Legea nr. 161/2003 prevăd că:"funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului".

SC B. S.A., în care reclamanta era membru în Consiliul de Administrație, (aceasta având calitate de administrator din data de 22.04.2013 în baza Hotărârii nr. 4/22.04.2013) este societate comercială de interes local, municipiul Piatra Neamț având calitate de acționar majoritar cu o cotă de participare la capitalul social de 69,51%, conform actului constitutiv al S.C. B. S.A. actualizat la data de 22.04.2013.

Prin urmare, instanța de fond în mod legal a pronunțat hotărârea atacată, reținând starea de incompatibilitate a reclamantei în care aceasta s-a aflat, fiind incidente dispozițiile art. 94 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003. Funcția desfășurată de recurentă în cadrul S.C. B. S.A. este în legătură directă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public în calitate de director general Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț (în baza Hotărârii nr. 88/30.05.2011 a Consiliului Județean Neamț), situație care nu întrunește cerințele disp art. 96 teza a II a din legea nr. 161/2003 așa cum a susținut recurenta.

Împrejurarea că instanța de fond a înlăturat, motivat anumite probe administrate la dosarul cauzei, apreciindu-le neîntemeiate, precum și dispozițiile legale susținute de reclamantă ca fiind incidente în cauză, nu constituie circumstanțe de natură să atragă valorificarea cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care să justifice sancțiunea anulării hotărârii.

Nemulțumirea recurentei pentru soluția pronunțată nu atrage, de plano, sancțiunea anulării hotărârii pronunțate de prima instanță, din perspectiva cazului de casare prevîăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin urmare, nu se poate reține că soluția instanței încalcă dispozițiile art. 22 alin. (2), (6), (7) C. proc. civ. rap. la art. 14 alin. (6) C. proc. civ.

B. În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta a susținut că hotărârea cuprinde susțineri contradictorii vizând aceeași situație, în sensul că la fila x paragraf 1 din hotărâre, instanța de fond a reținut că numirea recurentei în CA al S.C. B. S.A. s-a făcut de către autoritatea publică tutelară, Consiliul Local Piatra Neamț, iar la pct. 3.2 din hotărâre, fila x paragraf 5, instanța a reținut că nu a existat un act administrativ de desemnare ci că adunarea generală a S.C. B. S.A. și-a ales reprezentanți în consiliul de administrație.

A mai susținut recurenta că rezultă din toate actele depuse la dosar că propunerea reclamantei a fost făcută de către Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț (chiar dacă are calitatea de acționar al S.C. B.), urmându-se procedura elementară de dispozițiile art. 29 din O.U.G. nr. 109/2011, astfel că nu există niciun înscris la dosarul cauzei din care să rezulte că reclamanta a fost a fost numită de Adunarea Generală a S.C. B. S.A..

Înalta Curte constată că aceste critici nu sunt întemeiate, dar sunt și lipsite de orice probă concretă administrată la dosarul cauzei.

În paragraful 1 pagina 8 din hotărârea atacată, instanța a reținut că "În cauză, la S.C. B. S.A., autoritate publică tutelară, în sensul art. 2 pct. 3 lit. b), este Consiliul local al municipiului Piatra Neamț care exercită, în numele Municipiului Piatra Neamț, calitatea de acționar. În această calitate, Consiliul local al municipiului Piatra Neamț a declanșat procedura de constituire a consiliului de administrație, iar pentru selectarea propunerilor a constituit o comisie; comisia a stabilit criteriile și condițiile de selecție și a selectat propunerile pentru consiliile de administrație. Așadar, propunerea candidaților pentru consiliul de administrație, inclusiv a reclamantei, s-a făcut de către Consiliul local al municipiului Piatra Neamț, iar nu de către Consiliul Județean Neamț ori de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț cu care reclamanta are raporturi de serviciu."

La paragraful 5 pagina 8 din hotărârea recurată instanța de fond a reținut următoarele:

"Cu referire la cazul prevăzut de art. 94 alin. (2)

1

lit. c) din Legea nr. 161/2003, un mandat de reprezentare nu există pentru că nu există, așa cum deja s-a reținut, o desemnare a reclamantei de către o autoritate publică, pentru a-i fi reprezentate interesele în consiliul de administrație. Includerea reclamantei pe lista întocmită de comisia desemnată de Consiliul local al municipiului Piatra Neamț, avută în vedere la numirea membrilor consiliului de administrație al S.C. B. S.A., nu poate fi semnificată ca fiind o desemnare pentru exercitarea unui mandat de reprezentare a Consiliul local al municipiului Piatra Neamț în consiliul de administrație al S.C. B. S.A. Nu a existat o desemnare, ci adunarea generală a S.C. B. S.A. și-a ales reprezentanții în consiliul de administrație; dacă ar fi existat o astfel de desemnare, reclamanta ar fi făcut parte din consiliul de administrație al S.C. B. S.A. pe baza acestei desemnări/mandat de reprezentare, fără a fi fost necesar ca reclamanta să apară, mai întâi, în calitate de candidat pe o listă întocmită de o comisie având atribuții de stabilire a unor criterii de selecție, precum și atribuții efective de selecție a candidaților, activitate în urma căreia una dintre posibilități era și aceea ca reclamanta să nu figureze în lista finală supusă votului adunării generale a acționarilor S.C. B. S.A."

Examinând critica recurentei, instanța de recurs constată că recurenta a reinterpretat considerentele hotărârii instanței de fond, cu precădere cele din paragraful 1 și paragraful 5 pagina 8 .

Instanța de fond nu a făcut referire la numirea recurentei în Consiliul de Administrație al S.C. B. S.A., instanța a reținut, în paragraful 1 pagina 8 din hotărâre, că propunerea candidaților pentru consiliul de administrație, inclusiv a reclamantei, s-a făcut de către Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț, iar în ceea ce privește cazul prevăzut de art. 94 alin. (2)

1

lit. c) din Legea nr. 161/2003, a reținut instanța că nu există un mandat de reprezentare, deoarece nu există o desemnare a reclamantei de către o autoritate publică, pentru a-i fi reprezentate interesele în consiliul de administrație. Includerea reclamantei pe lista întocmită de comisia desemnată de Consiliul local al municipiului Piatra Neamț, avută în vedere la numirea membrilor consiliului de administrație al S.C. B. S.A., nu poate fi semnificată ca fiind o desemnare pentru exercitarea unui mandat de reprezentare a Consiliul local al municipiului Piatra Neamț în consiliul de administrație al S.C. B. S.A.

Prin urmare, recurenta face o confuzie vădită, dar și o reinterpretare a procedurii de propunere a candidaților printre care se numără și recurenta, pe lista întocmită de Comisia Consiliului Local al municipiului Piatra Neamț avută în vedere la numirea membrilor CA al S.C. B. S.A., susținând recurenta că numirea sa în Consiliul de Administrației al S.C. B. S.A. s-a făcut de către o autoritate publică.

De asemenea, instanța de fond la paragraful 2, pagina 8 din hortărâre a reținut argumente lămuritoare cu privire la termenul de desemnare utilizat de textul de lege, versus termenul de propunere,:

"Pe de altă parte, nu există un act administrativ emis sau adoptat de autoritatea cu care reclamanta are raporturi de serviciu ori de către Consiliul județean Neamț prin care reclamanta să fi fost cel puțin propusă - textul utilizând termenul "desemnată" - pentru a fi numită în consiliul de administrație al S.C. B. S.A. Lista finală cu candidații propuși de comisia desemnată în acest scop, invocată de reclamantă, nu constituie un act administrativ de desemnare în sensul cerut de dispozițiile legale analizate, cu un act preparator emis în procedura reglementată de O.U.G. nr. 109/2011."

Înalta Curte constată că nu a fost făcută nicio desemnare a recurentei-reclamante în Consiliul de Administrație al S.C. B. S.A., de către autoritatea publică a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț din cadrul Consiliului Județean Neamț, care-i conferă reclamantei calitatea de funcționar public.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că nici motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu este fondat.

C. În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține că nici acesta nu este fondat având în vedere următoarele considerente:

Recurenta a criticat hotărârea instanței de fond pentru greșita reținere a disp. art. 94 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 în loc de reținerea dispozițiilor art. 94 alin. (2)/1 lit. b) și lit. c) din Legea nr. 161/2003.

Dispozițiile art. 94 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 arată calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică în cadrul regiilor autonome, societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, ori în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public".

Dispozițiile art. 94 alin. (2)/2 prevăd că:

"nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a) și c) funcționarul public care b). este desemnat printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorității ori instituției publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare; c) exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituție publică, în condițiile expres prevăzute de actele normative în vigoare".

Prin Hotărârea nr. 381/12.12.2012, emisă de Consiliul Local al Municipiului Neamț, printre altele, s-a aprobat raportul comisiei numite prin HCL nr. 280/14.09.2012 conform anexei 1 și continuarea procedurii de constituire a consiliilor de administrație la societățile comerciale unde municipiul Piatra Neamț are calitatea de acționar și s-a dispus comunicarea propunerilor de candidați cuprinse în raportul prevăzut la art. 1 către Adunările generale ale Acționarilor din cadrul societăților comerciale pe bază de proces-verbal.

Prin Hotărârea nr. 4/22.04.2014 a Adunării Generale a Acționarilor a S.C. B. S.A., printre altele, s-a dispus majorarea numărului de membri din Consiliul de Administrație de la 3 persoane la 5 persoane (al acestei societăți comerciale, societate de interes local) și s-a numit un nou Consiliu de Adiministrație, din care face parte si recurenta-reclamantă, începând cu data de 22.04.2013 pentru un mandat de 4 ani, la care Consiliul Local Piatra Neamț este acționar majoritar cu o cotă de participare la capitalul social de 69,51 %.

Pentru ca recurentei să-i fie aplicabile dispozițiile art. 94 alin. (2)/2 lit. b) și c) din Legea nr. 161/2003, desemnarea recurentei în funcția de membru în Consiliul de Administrație la S.C. B. S.A., trebuia să fie făcută printr-un act administrativ emis de o autoritate publică sau să-i fie atribuită calitatea de reprezentat al respectivei autorități publice.

Or, în cauză nu există nici măcar un act administrativ de propunere pe lista membrilor pentru a face parte din Consiliul de Administrație al S.C. B. S.A., emis de autoritatea publică unde recurenta-reclamantă își desfășoară atribuțiile în calitate de funcționar public (respectiv Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț din cadrul Consiliului Local Neamț), cu atât mai puțin nu există un act administrativ de desemnare a acesteia ca membru în Consiliul de Administrației al S.C. B. S.A..

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, motivele de casare invocate de recurentă în cadrul prezentului recurs fiind nefondate, recursul reclamantei va fi respins ca atare.

Pentru toate aceste considerente în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 43/2016 din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 februarie 2019.