ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5322/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, inițial, la data de 28.06.2017, pe rolul Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, anularea Deciziei nr. 431/29.11.2016 de nerambursare a cheltuielilor electorale emise de pârâtă, recunoașterea dreptului pretins și obligarea pârâtei la rambursarea întregii sume solicitate, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3922 din 4 octombrie 2017, Tribunalul a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reținându-se rangul autorității emitente a actului contestat.

1.2. Soluția primei instanțe

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 24.11.2017, sub nr. x/2017.

Prin sentința civilă nr. 21 din 25 ianuarie 2018, Curtea de Apel Timișoara a admis, în parte, acțiunea și, în consecință, a anulat în parte decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 431/29.11.2016 și a obligat pârâtă să plătească reclamantului suma de 1.500 RON reprezentând cheltuieli electorale.

A respins, în rest, acțiunea

A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 212 RON, cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., pârâta Autoritatea Electorală Permanentă a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate cu reținere spre rejudecare și, pe fond, respingerea cererii formulate de reclamantul A., ca neîntemeiată.

A susținut recurentul că, potrivit art. 59 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, aprobate prin H.G. nr. 10/2016, rambursarea cheltuielilor se face numai pe baza cererii de rambursare, precum și a documentelor justificative, a documentelor prevăzute la art. 54 și a raportului de control prevăzut la art. 55.

Potrivit art. 48

1

alin. (1) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin documentele justificative prevăzute la art. 48 alin. (1)-(5), (7) și (9) se înțeleg facturi emise ori alte documente contabile pe baza cărora se înregistrează obligația de plată, precum și documente privind efectuarea plăților.

Potrivit art. 319 alin. (20) lit. f) din Codul fiscal, factura trebuie să conțină, ca și elemente obligatorii, atât denumirea/numele precum și adresa beneficiarului bunurilor și serviciilor.

Beneficiarul facturii fiscale seria x nr. x din 16.05.2016, emisă de B. contabil, reprezentând "plata serviciilor mandatarului financiar", este persoana fizică A., în calitate de candidat independent în cadrul alegerilor locale din 2016, iar adresa care trebuia completată în facturile fiscale este adresa de domiciliu menționată în cartea de identitate, inclusiv județul.

Conform art. 8 alin. (1) lit. c) din Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobate prin H.G. nr. 1375/2006, datele despre domiciliul și reședință sunt județul, localitatea/sectorul, strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul, data stabilirii domiciliului sau reședinței.

Potrivit art. 2 alin. (1) pct. 33 din Legea nr. 500/2002, în faza de lichidare a cheltuielilor, ordonatorul de credite verifică existența dreptului creditorului, determină sau verifică realitatea și cuantumul obligației de plată și verifică condițiile de exigibilitate ale obligației de plată pe baza documentelor justificative.

Prin urmare, documentul justificativ, factura fiscală menționată, ar fi trebuit întocmită cu respectarea dispozițiilor art. 319 alin. (20) lit. f) din Codul fiscal.

Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare prin care, în principal, a solicitat anularea recursului pentru neîncadrare în motivul de casare invocat, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-pârât, a apărărilor intimatului-reclamant și a înscrisurilor depuse la dosar, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

4.1. Problema care se impune a fi lămurită în cauză privește aspectul dacă lipsa menționării județului din adresa beneficiarului serviciilor dovedite prin factura fiscală seria x nr. x din 16.05.2016 emisă de B. contabil poate constitui un viciu care să conducă la refuzul rambursării sumei solicitate.

Recurenta-pârâtă aduce, în esență, aceleași argumente ca și cele prezentate în Decizia nr. 431/29.11.2016 de nerambursare a cheltuielilor electorale și în fața primei instanțe și invocă aceleași dispoziții legale care au fost avute în vedere, de altfel, în motivarea hotărârii recurate.

Nu pot fi reținute alegațiile din recurs referitoare la aplicabilitatea dispozițiilor O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, neavând nicio relevanță în cauză.

Înalta Curte apreciază că indicarea incompletă a adresei beneficiarului, fără a se menționa județul, nu poate echivala cu lipsa adresei, ca element de formă al facturii fiscale, în sensul art. 319 alin. (20) lit. f) din Codul fiscal.

De asemenea, chiar dacă a fost omis a se menționa județul din adresa beneficiarului, factura fiscală cuprinde suficiente elemente, în sensul Codul fiscal, care să dovedească cu certitudine operațiunea economică și care să poată duce la identificarea furnizorului și, respectiv, a beneficiarului, serviciilor prestate.

Argumentele pur formale invocate de recurenta-pârâtă Autoritatea Electorală Permanentă, în condițiile în care, pe baza celorlalte elemente de identificare din cuprinsul facturii, se putea stabili beneficiarul, au fost în mod corect apreciate de prima instanță ca nefondate.

Reține instanța de control judiciar că recurenta invocă un formalism excesiv referitor la factura fiscală seria x nr. x din 16.05.2016, în condițiile în care scopul impunerii condițiilor de formă pe care trebuie să le îndeplinească factura fiscală constă în asigurarea respectării condițiilor legale de fond pentru rambursarea cheltuielilor electorale.

De altfel, în acest sens, sunt și dispozițiile Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată a Consiliului Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (Hotărârea din 27 septembrie 2007 în Cauza C146/05, Albert Collee împotriva Finanzamt Limburg an der Lahn, §31), care a apreciat, în esență, că dreptul de deducere nu poate fi refuzat pe considerente pur formale, decât dacă efectul încălcării unor astfel de cerințe de formă ar fi să împiedice probarea cu certitudine a faptului că cerințele de fond au fost îndeplinite.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentei-pârâte sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, hotărârea instanței de fond fiind dată cu aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legale incidente, neputându-se reține motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4.2. Soluția instanței de recurs

Pentru toate considerentele expuse anterior, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

Față de cererea intimatului-reclamant A. de acordare a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 2.000 RON reprezentând onorariu de avocat, în temeiul art. 453 C. proc. civ. urmează a o admite în parte, în raport cu dispozițiile art. 451 alin. (2) C. proc. civ., ținându-se cont de complexitatea cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă împotriva sentinței civile nr. 21 din data de 25 ianuarie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-pârâtă la plata sumei de 500 RON către intimatul-reclamant A., cheltuieli de judecată cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 octombrie 2020.