ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5127/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 6.04.2017, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Craiova Prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a solicitat anularea Deciziei nr. 25/01.03.2017 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice privind soluționarea contestației formulate de UAT Municipiul Craiova prin primar, anularea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/19.12.2016 emisă de MDRAP, transmisă către UAT Craiova sub nr. x/22.12.2016 și înregistrata la Primăria Municipiului Craiova sub nr. x/03.01.2017 și, pe cale de consecință, anularea reducerilor procentuale aplicate si restituirea sumelor reținute cu acest titlu de către MDRAP.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. civile nr. 343 din 2 februarie 2018, a respins acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Craiova prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Craiova - prin primar invocând ca temei de drept al demersului său, prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

1.4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând considerentele importante ale sentinței.

1.5. Procedura în fața instanței de recurs

Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 21 noiembrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 14 octombrie 2020, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

În ceea ce privește motivele de recurs UAT Craiova nu a defalcat aspectele criticate care se pot încadra în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 respectiv pct. 8 C. proc. civ.

Cât privește incidența pct. 6 al art. 488 C. proc. civ. critica pornește de la respingerea excepției nulității absolute a actului contestat ca urmare a nepublicării ghidului Solicitatului în Monitorul Oficial.

Aceste susțineri/apărări au fost înlăturate prin soluții concordante jurisprudențiale ale instanței supreme care a arătat că nu există o altă obligație legală câtă vreme ghidul în speță este public, acesta regăsindu-se pe pagina de internet' a programului operațional, respectiv http://inforegio.ro/ro/axa-1.html, iar prin încheierea contractului de finanțare, în urma formulării și depunerii cererii de finanțare în baza ghidului, recurenta-reclamantă a acceptat condițiile stipulate prin ghid.

Se va sublinia încă o dată faptul ca Ghidul nu este de natură normativă ci contractuală (pentru cei ce vor să acceseze fonduri).

În ceea ce privește aplicarea Directivei 2014/24/UE și astfel încălcarea principiului neretroactivității legii, este de reținut faptul că Directiva 2014/24/UE este evocată în cuprinsul notei de constatare (punctul 7 Motivele de fapt - fila x) în prezentarea realizată privind evoluția legislației în materie și nu constituie temeiul neregulii constatate și a corecției financiare aplicate.

Temeiul de drept indicat în Nota de constatare - pct. 8 nu indică și respectiva Directivă, astfel că nu se poate vorbi de o aplicare a legii/normei în timp.

Cât privește incidența pct. 8 art. 488 alin. (1) C. proc. civ. (recurenta inserează motivele și argumentația fără a ține seama de temeiul de drept ce le-a evocat doar teoretic) cu referire la modificarea contractului, se argumentează faptul că nu s-a renunțat la categorii de lucrări în ansamblul lor ci diferențele financiare au fost rezultatul utilizării în execuție a unor cantități de produse mai mici decât cele estimate de proiectant.

Or, este evident că proiectantul la rândul său necunoscând aceste directive europene, ulterioare realizării proiectului a avut în vedere estimări suficiente chiar și în măsura în care din punct de vedere tehnic spre exemplu: s-ar fi identificat pungi de humă, materiale foarte slab coezive, etc., la realizarea casetei drumului, identificarea de diverse rețele de utilități nepozitionate pe planșe ceea ce ar fi necesitat o cantitate mai mare de materiale și resurse financiare alocate.

Argumentarea este evident rizibilă, opturându-se evidența renunțării la anumite categorii de lucrări.

Referitor la neregula constatată, instanța de fond a avut în vedere în mod just faptul că obiectul contractului și valoarea acestuia nu au fost corect determinate, existând o diminuare prin renunțarea la mai multe categorii de lucrări, ce a condus la o modificare substanțială a obiectului contractului. Au fost introduse condiții care, dacă ar fi fost cunoscute inițial, ar fi permis selectare, altor candidați sau ar fi permis atribuirea contractului altul ofertant, respectiv valoarea garanției și nivelul minim al cifrei medii de afaceri.

Recurenta-reclamantă invocă existența unor situații externe doar la nivel formal, " întrucât nu le justifică în niciun mod, iar faptul că în execuție au fost utilizate cantități de produse mai mici decât cele estimate de proiectant, nu poate constitui o explicație rezonabilă în sprijinul ideii că situația nu putea fi prevăzută, întrucât acest aspect ține de diligenta proprie pentru întocmirea documentației tehnice în mod corespunzător.

Faptul ca la procedura de achiziție au participat 7 ofertanți nu este o unitate de măsură a respectării principiilor tratamentului egal și nediscriminării, având în vedere faptul că modificarea substanțială a obiectului contractului implică introducerea unor condiții care, dacă ar fi făcut parte din procedura inițiată de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidați decât aceia inițial selectați sau ar fi permis atribuirea contractului altui ofertant.

Or, prin impunerea unui nivel superior al garanției de participare și al cifrei de afaceri selecția candidaților a fost restricționată, fiind viciate condițiile de manifestare a concurenței reale.

Cu referire la greșita aplicare a principiului proporționalității în raport de cuantumul corecției aplicate conform Anexei la H.G. nr. 519/2017, partea I, lit. A), pct. 3. Potrivit acestui text de lege, pentru neregulile constatate, se aplică o corecție financiara. de 25%, fără a exista posibilitatea reducerii în funcție de circumstanțele speței, astfel încât constatarea abaterii atrage implicit măsura corecției financiare în acest cuantum.

În aceste condiții în raport de motivele invocate, hotărârea instanței de fond apare ca temeinică și legală.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ. apare ca neîntemeiate în temeiul art. 496 alin. (1) din același act normativ, raportat și la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Craiova - prin primar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Craiova - prin primar împotriva sentinței civile nr. 343 din 2 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2020.