ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1315/2019

Cadrul procesual 1.1. Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, la data de 06.07.2016, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției - Serviciul Profesii Juridice Conexe, a solicitat următoarele: - să se constate că în mod nelegal i s-a refuzat înscrierea la interviul pentru dobândirea calității de expert tehnic judiciar în specializarea, Silvicultură" - să se constate că îndeplinește condițiile legale pentru a fi înscris la interviul pentru dobândirea calității de expert tehnic judiciar în specializarea, Silvicultură" - să fie obligată pârâta să dea curs cererii sale de înscriere la interviul pentru dobândirea calității de expert tehnic judiciar în specializarea, Silvicultură". 1.

Prin Sentința nr. 69 din 16 februarie 2019, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, reținând că obiectul principal al litigiului vizează anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică centrală. 2. Hotărârea Curții de apel Prin Sentința nr. 284 din 6 decembrie 2016, Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, a constatat perimată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției - Serviciul Profesii Juridice Conexe.

Cererea de recurs Împotriva Sentinței nr. 284 din 6 decembrie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea ei și trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru continuarea judecății.

Procedura derulată în recurs Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul -pârât Ministerul Justiției a invocat excepția tardivității recursului, raportat la dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., arătând că recursul a fost formulat cu depășirea termenului de 5 zile de la pronunțare. Recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare, reiterând conținutul cererii de recurs.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității recursului invocată prin întâmpinare de către intimatul-pârât Ministerul Justiției, Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente: Căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc judecata unui proces. În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează. Conform dispozițiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare." Termenul de 5 zile are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a mai exercita calea de atac. În speță, sentința atacată a fost pronunțată la data de 06.12.2016, astfel încât, potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (2) C. proc. civ., termenul de 5 zile de la pronunțare, prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., s-a împlinit la data de 12.01.2017, într-o zi lucrătoare, ceea ce face ca înregistrarea prin poștă a recursului la data de 17.01.2017, să fie realizată peste termenul legal stipulat în acest sens. Având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte va admite excepția tardivității invocată prin întâmpinare și, pe cale de consecință, va respinge recursul ca tardiv formulat.