ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 384/2019

Asupra cererii de recurs de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 5240 din 05.07.2016 Judecătoria Botoșani a admis, în parte, cererea de chemare în judecată, având ca obiect constatare nulitate absolută, formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B. SA, B. SA sucursala Botoșani, C., D., E., și SC F. SRL; a constatat nulitatea absolută parțială a convenției de credit nr. x din 28.11.2007 încheiată între G. SA, împrumutații C. și D., codebitoarea E. și garantul ipotecar H., în ceea ce privește pct. 7 "Garanții" lit. a) "Garanție reală imobiliară (ipotecă de rang I)" teza a II-a "constituită asupra imobilului: Apartament cu două camere și dependințe situat în Botoșani, Aleea x, înscris în CF xN, sub nr. cadastral x;IV;18" și dispune anularea acestei clauze; a constatat nulitatea absolută a contractului de garanție reală imobiliară de rangul II autentificat la Biroul notarului public I. sub nr. x din 28.11.2017 accesoriu la convenției de credit nr. x din 28.11.2007; a dispus radierea din Cartea Funciară nr. x Municipiul Botoșani, nr. CF vechi x, nr. cadastral x;IV;18 a înscrierilor ce au avut la bază contractul de garanție reală imobiliară de rangul II autentificat la Biroul notarului public I. sub nr. x din 28.11.2007; a obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 4.765,48 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru și onorariu avocat).

Prin Decizia nr. 1344A din 14.11.2017 Tribunalul Botoșani a respins apelul formulat de apelanta-pârâtă B. SA, împotriva Sentinței civile nr. 5240 din 05.07.2016 a Judecătoriei Botoșani, pronunțată în Dosarul nr. x/2015, având ca obiect restabilire echilibru contractual, pretenții și obligația de a face, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A., și intimații-pârâți B. SA Sucursala Botoșani, C., D., E., și F. SRL, ca nefondat; a păstrat sentința apelată; a obligat apelanta B. SA să plătească intimatei A. suma de 2.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată din apel constând în onorariu avocat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B. SA.

La termenul de judecată din 14 septembrie 2018, Curtea a invocat excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului.

Analizând cu prioritate această excepție, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Curtea a constatat că este întemeiată și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ. "curțile de apel judecă: ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din același act normativ, "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965/14.11.2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582/20.07.2017, revine curților de apel.

Având în vedere că deciziile pronunțate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată.

Pornind de la aceste considerații, instanța supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă Decizia nr. 1344A din 14 noiembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Botoșani.

Fiind atacată o hotărâre pronunțată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competența materială a curții de apel, ca instanță imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanța imediat superioară Tribunalului Botoșani este Curtea de Apel Suceava rezultă că soluționarea recursului declarat în prezenta cauză este de competența materială a acestei din urmă instanțe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) raportat la art. 96 pct. 3 și art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a recursului în favoarea Curții de Apel Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenta-pârâtă B. SA împotriva Deciziei nr. 1344A din 14 noiembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Botoșani, în favoarea Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 februarie 2019.