ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1631/2024

Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., „prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)”, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani – Secția a II-a Civilă la 15.06.2020 sub nr. x/40/2020, reclamantul A a chemat în judecată pe pârâta S.C. B S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să constate nulitatea absolută a hotărârilor adunării generale a asociaților nr. 59/14.11.2017, nr. 65/20.122.2017, nr. 4/22.01.2018, nr. 7/14.03.2028 și nr. 11/04.07.2018.

La 10.11.2020, S.C. B S.R.L., prin administrator A, a formulat cerere adițională prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. C S.A., anularea contractului de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. 818/04.07.2018 de Biroul Individual Notarial D și a contractului de credit nr. 32971/04.07.2018, încheiate cu pârâta, în calitate de creditoare.

Prin încheierea din 18.01.2021, pronunțată în dosarul nr. x/40/2020, Tribunalul Botoșani – Secția a II-a Civilă a disjuns capătul de cerere privind anularea contractelor sus-menționate și a dispus formarea unui nou dosar, înregistrat pe rolul aceluiași tribunal sub nr. x/40/2021.

Prin sentința civilă nr. 35/18.03.2021, Tribunalul Botoșani – Secția a II-a Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov.

La rândul său, prin sentința civilă nr. 1830/28.05.2021, Tribunalul Ilfov – Secția Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani.

Conflictul negativ de competență dintre cele două tribunale a fost soluționat prin regulator de competență pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă, care a stabilit, prin decizia nr. 1832/22.09.2021, competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani.

Prin sentința nr. 66/11.10.2022, Tribunalul Botoșani – Secția a II-a Civilă a respins acțiunea reclamantei S.C. B S.R.L. și a obligat-o la plata către pârâtă a sumei de 10.092,54 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, respingând, ca nefondate, restul cheltuielilor solicitate.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta S.C. B S.R.L. a declarat apel.

Prin decizia nr. 188/28.09.2023, Curtea de Apel Suceava – Secția a II-a Civilă a respins apelul, ca nefondat, și a obligat apelanta la plata către intimată a sumei de 11.161,28 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei curții de apel, reclamanta S.C. B S.R.L. a declarat recurs.

Prin cererea de recurs, autoarea căii de atac a arătat că acțiunea vizând anularea hotărârii adunării generale a asociaților S.C. B S.R.L. nr. 11/04.07.2018, în temeiul căreia administratorul societății fusese împuternicit să încheie contractul de ipotecă imobiliară nr. 818/04.07.2018 și contractul de credit nr. 32971/04.07.2018, a fost admisă prin sentința nr. 40/25.02.2021, definitivă, pronunțată de Tribunalul Botoșani – Secția a II-a Civilă în dosarul nr. x/40/2020, din care a fost disjuns prezentul dosar, iar instanța de apel, deși reține dispozițiile art. 72 din Legea nr. 31/1990 privind răspunderea administratorului, nu a avut-o în vedere la soluționarea cauzei.

Cu privire la dispozițiile art. 1.309 C. civ., privind lipsa sau depășirea puterii de reprezentare, a susținut că a încetat calitatea de reprezentant a administratorului E ca urmare a anulării hotărârii adunării generale a asociaților mai sus menționată, iar pârâta și-a dovedit reaua-credință prin faptul că a acceptat un astfel de mandat, despre care știa că nu a fost semnat de toți asociații, ci a fost un act fals, întocmit chiar la sediul acesteia, în calitate de creditoare.

Recurenta a subliniat că sentința nr. 40/25.02.2021 a Tribunalului Botoșani – Secția a II-a Civilă are putere de lucru judecat, iar actele semnate în temeiul hotărârii AGA anulate, respectiv contractul de credit și cel de ipotecă, nu au reprezentat voința societății, fiind nule pentru lipsa consimțământului.

Intimata S.C. C S.A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepțiile netimbrării, tardivității și nulității recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Recurenta a depus răspuns la întâmpinare.

La termenul de astăzi, Înalta Curte a luat act de renunțarea intimatei la susținerea excepției tardivității recursului și a respins excepția netimbrării, potrivit considerentelor cuprinse în practicaua prezentei decizii.

Examinând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte reține următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) din același cod, recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Așadar, controlul judiciar nu se poate realiza decât în ipoteza în care recurentul aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanța care a pronunțat hotărârea atacată, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În speță, recurenta a declarat recurs fără a indica însă vreunul dintre cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar prin memoriul său a expus succint situația de fapt și cauzele care au dus la nulitatea hotărârii adunării generale a asociaților S.C. B S.R.L. nr. 11/04.07.2018, apreciind că nulitatea acesteia conduce la desființarea contractului de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. 818/04.07.2018 de Biroul Individual Notarial D și a contractului de credit nr. 32971/04.07.2018, încheiate cu intimata, în calitate de creditoare. Totodată, a invocat dispozițiile art. 72 din Legea nr. 31/1990 privind răspunderea administratorilor și pe cele ale art. 1.309 C. civ., ce reglementează puterea de reprezentare, pentru a justifica temeinicia demersului său judiciar, apreciind ca nelegală soluția instanței de apel, întrucât nu a avut în vedere împrejurarea că hotărârea anulată nu a reprezentat voința societății, nefiind semnată nici măcar de majoritatea asociaților, ci a fost întocmită în fals.

În acest context, instanța supremă reafirmă faptul că formularea căii extraordinare a atac a recursului nu presupune, în mod suficient, referirea la o normă de drept material, dacă partea nu dezvoltă, în mod consecvent, un raționament care să justifice motivele pentru care apreciază că instanța devolutivă a încălcat-o sau a aplicat-o greșit la starea de fapt lămurită în fața instanțelor ierarhic inferioare.

În prezenta cauză, aceste dispoziții legale au fost invocate în afara exigențelor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., întrucât susținerile recurentei reprezintă trimiteri la aspecte de fond, care au fost deja analizate de instanțele devolutive, prin prisma probatoriului administrat, fiind critici de netemeinicie ce antamează aspecte factuale tranșate prin decizia recurată.

Totodată, analiza memoriului de recurs relevă împrejurarea că autoarea căii de atac a reiterat motivele prezentate în apel, urmărind să obțină în recurs reaprecierea situației de fapt cu privire la aspectele criticate, prin reanalizarea probatoriului din perspectiva viziunii proprii asupra chestiunii litigioase.

În acest context, Înalta Curte amintește că examinarea instanței de recurs este limitată de conținutul introductiv al art. 488 C. proc. civ. doar la criticile de nelegalitate, nu și la cele de eventuală netemeinicie. O asemenea analiză nu mai poate fi făcută în etapa procesuală a recursului, față de prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., care, indicând faptul că recursul urmărește să supună Înaltei Curți examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, îi consacră acestei căi de atac natură nedevolutivă; așa fiind, reevaluarea situației de fapt și a probelor deja administrate nu mai poate fi supusă cenzurii și în recurs, deoarece sistemul național de drept nu recunoaște decât dublul grad de jurisdicție, iar nu și al treilea grad devolutiv.

Totodată, Înalta Curte reamintește împrejurarea că nulitatea recursului intervine nu numai atunci când motivele lipsesc cu desăvârșire, ci și în cazul motivării necorespunzătoare din perspectiva rigorilor procedurale. O astfel de situație se constată și în cauza de față, din moment ce, așa cum s-a arătat, analiza memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a formulat nicio critică aptă să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, dând eficiență prevederilor art. 496 alin. (1), raportate la cele ale art. 489 alin. (2) și ale art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (2) și art. 179 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul declarat.

Potrivit prevederilor art. 451-453 C. proc. civ., aplicabile și în recurs conform art. 494 din același cod, culpa procesuală reținându-se în sarcina recurentei, ca parte căzută în pretenții, aceasta va fi obligată la plata către intimată a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta fază procesuală, în sumă de 8.882,34 lei, reprezentând onorariu avocat, justificată cu înscrisurile depuse la filele 39-40 dosar recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. B S.R.L. împotriva deciziei nr. 188/28.09.2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – Secția a II-a Civilă.

Obligă recurenta-reclamantă la plata către intimata-pârâtă a sumei de 8.882,34 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 septembrie 2024.