ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1664/2008

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația în anulare înregistrată la 17 octombrie 2007, A.G. și A.E. au solicitat anularea Deciziei nr. 1878 din 17 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, dată în contradictoriu cu creditoarea A.V.A.S. și cu pârâtul C.P.T., prin care a fost respins recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 296 din 13 decembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială. În criticile formulate întemeiate pe dispozițiile art. 317-320 C. proc.

civ., contestatorii susțin că decizia din recurs este greșită, întrucât la termenul din 17 mai 2007 instanța a pus în discuție numai excepția nulității recursului pentru nemotivare în drept, nu și fondul cauzei și le-a respins cererea de amânare pentru consultarea unui avocat, ulterior soluționând recursul pe fond, cu ignorarea actelor depuse la dosar la 8 mai 2007. Față de această situație contestatorii consideră că le-a fost încălcat dreptul la apărare prevăzut de art. 156 C. proc. civ., art. 21 din Constituția României și art. 6 din C.E.D.O. La termenul din 28 februarie 2008 contestatorii au invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 și 45 din O.U.G. nr. 51/1998, excepție la judecata căreia au renunțat astăzi.

Intimatul Carabeț Petre Tiberiu a invocat tardivitatea contestației în anulare, la același termen, solicitând pe fond, prin concluziile scrise depuse la dosar (fila 72) respingerea ca nefondată a contestației. Prin întâmpinare intimata A.V.A.S. București a solicitat respingerea excepției neconstituționalității și a contestației ca nefondată. Contestația în anulare este nefondată. În condițiile art. 317 C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare pentru motivele arătate la pct. 1 și 2, precum nerespectarea condițiilor legale referitoare la citarea părților pentru ziua când s-a judecat pricina și încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

Deși contestatorii indică și prevederile art. 318 C. proc. civ., nu precizează care sunt greșelile materiale făcute de instanța de recurs în pronunțarea Deciziei nr. 1878 din 17 mai 2007. Invocarea de către contestatori a încălcării dreptului la apărare nu se încadrează în „greșelile materiale” sau „omisiunile” la care fac referire dispozițiile art. 318 C. proc. civ., cu atât mai mult cu cât instanța de recurs a analizat apărările și actele atașate concluziilor scrise din 17 mai 2007, analizând aceste aspecte în penultimul aliniat al considerentelor deciziei atacate.

Din actele dosarului de recurs, atașat prezentei contestații rezultă că, recursul a fost soluționat pe fond în condițiile în care, după terminarea dezbaterilor în ședință publică, dar înainte de deliberări, recurenții au depus prin registratură precizări - concluzii prin care au făcut încadrarea în drept a motivelor de recurs, motive analizate de instanță în limita aspectelor de nelegalitate sesizate, părțile nefiind prejudiciate. Din această perspectivă, rezultă că motivele invocate nu intră în sfera de aplicare a prevederilor art. 317 alin. (1) și (2) C. proc. civ. și nici în categoria greșelilor materiale avute în vedere de legiuitor prin art. 318 din același cod, motiv pentru care contestația în anulare va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii A.G. și A.E. împotriva Deciziei nr. 1878 din 17 mai 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 15 mai 2008.