ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6664/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 26 iunie 2009 la Judecătoria Timișoara reclamanta S.A. "S.", a chemat în judecată pe pârâții Comisia de aplicare a fondului funciar a comunei Giroc, Consiliul local al comunei Giroc, Primăria comunei Giroc, Comisia județeană de fond funciar Timiș și Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților de a lăsa în deplină proprietate și posesie reclamantei suprafața de 28.482 mp înscrisă inițial în CF Giroc dobândită de S.A. "S." prin licitația publică din 13 decembrie 1991, organizată de Comisia de aplicare a Fondului Funciar Giroc, urmare a desființării C.A.P.

Giroc în baza Legii nr. 18/1991; rectificarea CF Giroc în sensul înscrierii suprafeței de 28.482 mp în cazul în care nu este posibilă restituirea în natură a suprafeței de 28.482 mp, pârâții să fie obligați la restituirea către reclamanta a contravalorii suprafeței de 28.482 mp teren de 60 Euro, plus TVA, respectiv a sumei de 1.708.920 Euro plus TVA. În fapt, a arătat că în urma dizolvării C.A.P. Giroc, S.C. A. "S." și-a adjudecat prin licitație publică, dintr-o suprafață totală de aproximativ 20 ha, o suprafață de 7,395 ha în intravilanul Comunei Giroc, suprafață intabulată în CF. Giroc. În cadrul dosarului de lichidare, ce a făcut obiectul Dosarului nr. 34/S/2006 al Tribunalului Timiș, secția comercială și faliment, prin expertiza topografică efectuată de ing.

L.L., s-a constatat că suprafața aflată faptic în posesia societății este de 4,191 ha. De asemenea, reclamanta a arătat că la predarea documentelor, s-a constatat că o parte din documentația de dezmembrare a vechiului C.A.P. Giroc s-a pierdut, inclusiv documentația cu privire la adjudecare, licitație și dezmembrare, hărțile vechi, care s-au găsit, fiind necorespunzătoare. Comisia a trecut în mod abuziv terenurile limitrofe din patrimoniul S.A. "S." în patrimoniul Comisiei de aplicare a Fondului Funciar a Comunei Giroc. Astfel, lipsa faptică a suprafeței de teren sus-menționate și existența doar scriptică a acesteia în cartea funciară a dus la grave prejudicii S.A. "S.". În expertiza efectuată de expertul topograf L.L.

(existentă la dosar) a rezultat doar suprafața de 4,191 ha, suprafața pe care reclamanta arată că și-o însușește ca fiind reală, dar pentru a nu bloca bunul mers al procedurii de lichidare, a rectificat în C.F. Giroc suprafața de 7,395 ha în baza expertizei, sus-menționate. Cu toate acestea, reclamanta a arătat că, potrivit înscrierii de CF a adjudecat la licitație întreaga suprafața de 7,395 ha, nu niște numere topo, astfel ca este îndreptățită la predarea bunului cumpărat, în totalitate. În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 18/1991, art. 1073 și urm. C. civ., Decret-Lege nr. 115/1938, art. 969 C. civ. Acțiunea a fost precizată în drept la termenul din data de 6 octombrie 2009 și 15 decembrie 2009 (Dosar nr. 13178/325/2009 - Judecătoria Timișoara) reclamanta indicând și art. 480 și următoarele C. civ., art. 1337 - 1351 C. civ.

Prin Sentința civilă nr. 18387 din 15 decembrie 2009, Judecătoria Timișoara a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția civilă, reținând că obiectul litigiului depășește suma de 500.000 RON, că temeiul de drept invocat este art. 480 C. civ., iar terenul în litigiu a fost dobândit prin licitație publică și nu prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate. Prin Sentința civilă nr. 344 din 9 februarie 2010 Tribunalul Timiș, secția civilă, și-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Timișoara, reținând că regimul juridic al terenului este reglementat de Legea nr. 18/1991. Prin Sentința civilă nr. 8/PI din 18 martie 2010 Curtea de Apel Timișoara a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția civilă, reținând că obiectul pricinii este o revendicare imobiliară întemeiată în drept pe dispozițiile art. 480 C. civ.

Prin Sentința civilă nr. 2980/PI din 5 noiembrie 2010 Tribunalul Timiș a respins acțiunea. Reclamanta a depus Note de ședință referitor la excepțiile invocate în cauză, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Consiliul Local Giroc, Comisia de Fond Funciar Giroc și Primăria Giroc, excepția lipsei calității sale procesuale active, excepția inadmisibilității acțiunii introductive, excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția netimbrării cererii de chemare în judecată. La termenul de judecată din data de 26 octombrie 2010, instanța a pus în discuția părților excepțiile invocate de către pârâți cu privire la care s-a pronunțat cu prioritate, conform disp. art. 137 alin. (1) C. proc.

civ. S-a reținut că în speță s-a stabilit irevocabil - prin Sentința civilă nr. 8/PI/CC din 18 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - că obiectul cauzei îl reprezintă revendicarea imobiliară, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 480 și următoarele C. civ. Prin prisma acestei statuări obligatorii, instanța a admis ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Giroc și Comisia Județeană de Fond Funciar Timiș, întrucât dispozițiile art. 51 din Legea nr. 18/1991 prevăd că: "Comisia județeană și cea locală, au în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile C. proc.

civ., calitate procesuală pasivă și când e cazul, activă, fiind reprezentată legal prin prefect, respectiv primar, sau, pe baza unei mandat convențional de către unul din membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat." Prin urmare, aceste comisii nu pot avea calitate procesuală activă sau pasivă, după caz, decât în cadrul acțiunilor reglementate de Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, și nu într-o acțiune de drept comun de revendicare imobiliară.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Statul român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, prin DGFP Timiș și Consiliul Local al comunei Giroc și Primăria Comunei Giroc, instanța a constatat că reclamanta nu a demonstrat că aceste părți au calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât din ansamblul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei nu rezultă faptul că terenul revendicat de către reclamantă este în proprietatea tabulară a Statului sau a unității administrativ-teritoriale chemate în judecată. Mai mult, reclamanta a menționat în cererea introductivă - Dosarul nr. 13178/325/2009 al Judecătoriei Timișoara - că terenul revendicat este în patrimoniul Comisiei de aplicare a fondului funciar a comunei Giroc și că de la această parte îl revendică.

În consecință, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, acțiunea fiind respinsă ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, fără a mai fi analizate celelalte excepții invocate în cauză. Împotriva acestei sentințe declarat apel reclamanta. S-a motivat că în cele 22 de rânduri Tribunalul Timiș a admis două excepții bazându-se pe o sentință pronunțată în regulator de competență, omițându-se fondul problemei respectiv că o suprafață de teren nu a fost trecută din proprietatea Statului Român în proprietatea apelantei. S-a arătat că instanța de fond greșit a admis excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Comisii de fond funciar, a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice București a Consiliului Local și Primăriei Giroc.

Apelanta a susținut că a dovedit prin extras de carte funciară că a cumpărat la licitație publică în anul 1991 suprafața de 7,395 ha, însă, folosește efectiv suprafața de 4,191 ha, diferența de suprafață fiind fie în posesia pârâtelor, fie a fost repartizată altor persoane cu ocazia aplicării Legii nr. 18/1991. Această împrejurare, în opinia apelantei, justifică calitatea sa procesuală activă, iar calitatea procesuală pasivă a pârâților va putea fi stabilită pe baza unei expertize topografice. S-a arătat că scopul acțiunii este recuperarea creanțelor și îndestularea creditorilor acționari, apelanta putându-și mări patrimoniul cu diferența de suprafață arătată mai sus. S-a mai arătat că pârâtele 1, 2 și 3 sunt continuatoarele în drepturi ale fostelor comisii de lichidare a fostelor C.A.P.-uri.

În drept, s-a întemeiat pe art. 297 C. proc. civ. Comisia Locală de Fond Funciar Giroc, Consiliul Local al Comunei Giroc prin Primar, au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, deoarece reclamanta nu a făcut dovada că este proprietara suprafeței de 28,482 mp, această suprafață nefiind identificată în patrimoniul vreunei părți. Prin Decizia nr. 957 din 16 iunie 2011 Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a respins apelul. Pentru a pronunța această decizie instanța a reținut că prima instanță a reținut în mod just că pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Giroc și Comisia Județeană de Fond Funciar Timiș nu au calitate procesuală pasivă, deoarece art. 51 din Legea nr. 18/1991, prevede o asemenea calitate procesuală doar în acțiunile de domeniul de aplicare a Legii nr. 18/1991 și nu în acțiunile de drept comun de revendicare imobiliară.

Aceeași soluție s-a reținut și cu privire la pârâții Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice București - Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș, Consiliul Local al Comunei Giroc și Primăria Giroc, fiind cu prisosință stabilit în speță faptul că reclamanta nu a făcut dovada că terenul revendicat s-ar afla în folosința sau proprietatea acestor părți. Apelanta reclamantă și-a susținut calitatea sa procesuală activă, într-o acțiune în revendicare, deși izvorul demersului său judiciar este legat de legea insolvenței și de legile fondului funciar privind desființarea fostelor C.A.P.-uri, invocând ca titlu de proprietate un proces-verbal din anul 1991 și un extras de carte funciară depus la dosar judecătorie din care rezultă că reclamanta s-a intabulat pe o suprafață de 41.913 mp, înscrisă în CF Giroc.

Intrând în procesul de dizolvare apelanta reclamantă a fost supusă procesului de adjudecare la licitație publică a întregului său patrimoniu, probabil de diverși creditori, fiind înstrăinate diferite parcele de teren inclusiv din cartea funciară menționată, începând cu anul 2008. De esența acțiunii în revendicare este mecanismul juridic care tinde a satisface dreptul proprietarului neposesor prin valorificarea, respectiv aducerea în patrimoniul său a bunului imobil deținut de către un posesor neproprietar.

Apelanta reclamantă nu a putut demonstra că pârâții indicați în acțiune sunt posesori neproprietari ai suprafeței revendicate, dimpotrivă din propriile susțineri atât în acțiune cât și în fața instanței de apel rezultând că reclamanta s-a întabulat în cartea funciară cu suprafața de 4,191 ha, iar la data formulării acțiunii nu deține documente justificative cu privire la documentația care a stat la baza licitației din anul 1991 sau a dezmembrării apoi a parcelelor pretinse, pentru că aceste documente au dispărut de-a lungul timpului. Este evident că în acțiunea în revendicare reclamanta, pe baza extrasului menționat nu a făcut dovada că este proprietarul suprafeței de teren revendicate, extrasul de CF atestând doar suprafața de 4,191 ha, iar pe de altă parte, aceeași reclamantă a chemat în judecată persoane în legătură cu care nu există nici un fel de dovezi că ar deține diferența de suprafață până la 7,395 ha.

Față de aceste împrejurări, s-a reținut că prima instanță în mod legal a dat eficiență excepțiilor procesuale incidente în speță și a procedat la respingerea acțiunii, nefiind necesar a se administra probe pe fond, într-o acțiune în revendicare în care reclamanta nu poate produce un titlu de proprietate pentru suprafața în legătură cu care pretinde că nu are posesia, și în legătură cu care au fost chemate în judecată persoane care nu au calitate procesuală pasivă. Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 5, 7 și 9 C. proc. civ. În dezvoltarea criticilor se arată că hotărârea instanței de apel nu a respectat caracterul devolutiv al apelului și a omis să se pronunțe asupra motivelor de apel invocate.

În mod greșit instanța de fond a admis excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei și lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor Comisia locală de fond funciar, Comisia județeană de fond funciar, a Statului român prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul local al comunei Giroc și Primăria Comunei Giroc, fără a analiza fondul pricinii. Dreptul de proprietar al reclamantei asupra întregi suprafețe de teren de 7,395 ha rezultă din întabularea ce s-a făcut pe baza procesului-verbal de licitație din anul 1991. Regimul juridic al terenului a fost de teren agricol extravilan, aspect ce putea fi pe deplin clarificat, dacă instanțele de fond și de apel nu erau lămurite, printr-o expertiză topo, completată cu probe testimoniale.

Cu privire la lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor Comisia locală de fond funciar, Comisia județeană de fond funciar, a Statului român prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul local al comunei Giroc și Primăria Comunei Giroc s-a arătat că și acest aspect poate fi lămurit prin intermediul expertizei topo. În speță este vorba de punerea sau nu în posesie a reclamantei cu suprafața de 28.482 mp, iar instanța de fond nu a administrat proba expertizei în vederea identificării acestei suprafețe de teren. Dacă expertiza stabilea că terenul se află în materialitatea sa în proprietatea tabulară a vreuneia din părți, instanța ar fi dispus trecerea în proprietatea reclamantei, așa cum s-a dobândit prin cumpărare sau s-ar fi dispus achitarea unei despăgubiri.

Consiliul local a vândut la licitație publică suprafața de 7,395 ha, încasând toți banii, iar, în realitate suprafața este mai mică. Dacă ar fi atacat încheierea de întabulare era obligat să restituie diferența de preț achitată în plus. Este de presupus că este de acord cu toată suprafața de teren intabulată. Instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la reținerea cauzei spre rejudecare cu evocarea fondului, în raport de necesitatea administrării probelor. În urma dizolvării C.A.P. Giroc reclamanta și-a adjudecat prin licitație publică dintr-o suprafață de aproximativ 20 ha, o suprafață de 7,395 ha în intravilanul comunei Giroc. Dovada dreptului de proprietate asupra întregii suprafețe se face cu C.F.

Giroc, înscrierea dreptului în cartea funciară având efect constitutiv de drepturi potrivit Decretului-Lege nr. 115/1938. Punerea în posesie a fost făcută de comisia de lichidare a fostului C.A.P. Giroc, compusă din primar, secretarul primăriei și comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991, împrejurare din care rezultă calitatea procesuală pasivă a pârâților. Hotărârea instanței de apel este lovită de nulitate, deoarece încalcă principiul contradictorialității. Instanța de apel a invocat din oficiu problema competenței de soluționare a cauzei în primă instanță în raport de prevederile legii fondului funciar, în ședința publică din 16 iunie 2011. Excepția nu a fost consemnată ca atare în practicaua sau considerentele deciziei, deși a acordat cuvântul pe excepție, rămânând în pronunțare.

Instanța de apel nu a pus în discuția părților cererile în probațiune formulate în cuprinsul motivelor de apel privind efectuarea unei expertize topo și a probei testimoniale. Instanța de apel nu a acordat cuvântul cu privire la apel, ci doar cu privire la incidentul procedural. Recursul va fi respins. Cu prioritate este de observat că motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 și pct. 7 C. proc. civ. au fost invocate formal, deoarece nu s-au dezvoltat critici încadrabile ipotezelor prevăzute de aceste texte de lege, respectiv când prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. sau când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ori cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.

Cât privește criticile încadrabile în conținutul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vor fi respinse pentru următoarele considerente. În mod greșit se susține că instanța de apel nu a respectat caracterul devolutiv al apelului și a omis să se pronunțe asupra motivelor de apel invocate. Hotărârea instanței de apel a confirmat hotărârea instanței de fond, dată cu respectarea dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., când s-a pronunțat cu prioritate "asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii." Prin regulatorul de competență, respectiv Sentința civilă nr. 8/PI din 18 martie 2010 Curtea de Apel Timișoara, s-a stabilit irevocabil, prin nerecurare, că obiectul pricinii este o revendicare imobiliară întemeiată în drept pe dispozițiile art. 480 C. civ., așa cum rezultă din Dosarul nr. 13178/325/2009 al Judecătoriei Timișoara.

În acest context în mod corect s-a reținut de instanța de fond și ulterior de instanța de apel lipsa calității procesuale pasive a pârâților Comisia locală de fond funciar a comunei Giroc și Comisia județeană de fond funciar Timiș, în temeiul dispozițiilor art. 51 din Legea nr. 18/1991, a temeiului de drept invocat de reclamantă (dispozițiile art. 480 C. civ., așa cum rezultă din Dosarul nr. 13178/325/2009 al Judecătoriei Timișoara), precum și, în baza probelor, lipsa calității procesuale pasive a celorlalți pârâți și lipsa calității procesuale active a reclamantei. Înscrisurile depuse de recurenta-reclamantă în recurs la termenul din 1 noiembrie 2012, în temeiul art. 305 C. proc. civ. nu sunt de natură a duce la o altă concluzie.

În concluzie, instanța de apel a respectat caracterul devolutiv al apelului și s-a pronunțat cu privire la motivele de apel. Instanța de apel a analizat actele și lucrările dosarului, care au fost suficiente pentru a determina convingerea instanței în soluția pronunțată, fără a mai fi necesar a da curs tuturor solicitărilor formulate de reclamantă de completare a probatoriului și analiză a celorlalte aspecte de fapt. Criticile privind încălcarea de către instanță a principiului contradictorialității, vor fi de asemenea, înlăturate. Dezbaterile cu privire la pricină sunt cuprinse în practicaua deciziei recurate. Această decizie a analizat hotărârea instanței de fond prin prisma criticilor formulate în apel, prin prisma întâmpinării și în raport de dispozițiile art. 294 și urm. C. proc.

civ., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, confirmând, așa cum am arătat, soluția pronunțată de instanța de fond, care s-a pronunțat cu respectarea dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ. Așa fiind, deoarece instanța de apel a analizat o hotărâre care s-a pronunțat pe excepție, nu trebuia să pună din nou în discuția părților acea excepție, ci, așa cum corect a procedat, trebuia să analizeze dacă instanța de fond a verificat corect, cu respectarea dispozițiilor legale, excepțiile ridicate de părți cu ocazia judecării pricinii în fond. În concluzie, pentru considerentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta S.A. S. împotriva Deciziei civile nr. 957 din 16 iunie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2012. Procesat de GGC - CL