ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6664/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6664/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 26 iunie
2009 la Judecătoria Timișoara reclamanta S.A. "S.", a chemat în
judecată pe pârâții Comisia de aplicare a fondului funciar a comunei Giroc,
Consiliul local al comunei Giroc, Primăria comunei Giroc, Comisia județeană de
fond funciar Timiș și Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor
Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea
pârâților de a lăsa în deplină proprietate și posesie reclamantei suprafața de
28.482 mp înscrisă inițial în CF Giroc dobândită de S.A. "S." prin
licitația publică din 13 decembrie 1991, organizată de Comisia de aplicare a
Fondului Funciar Giroc, urmare a desființării C.A.P. Giroc în baza Legii nr.
18/1991; rectificarea CF Giroc în sensul înscrierii suprafeței de 28.482 mp în
cazul în care nu este posibilă restituirea în natură a suprafeței de 28.482 mp,
pârâții să fie obligați la restituirea către reclamanta a contravalorii
suprafeței de 28.482 mp teren de 60 Euro, plus TVA, respectiv a sumei de
1.708.920 Euro plus TVA.
În fapt, a arătat că
în urma dizolvării C.A.P. Giroc, S.C. A. "S." și-a adjudecat prin
licitație publică, dintr-o suprafață totală de aproximativ 20 ha, o suprafață
de 7,395 ha în intravilanul Comunei Giroc, suprafață intabulată în CF. Giroc.
În cadrul dosarului de lichidare, ce a făcut obiectul Dosarului nr. 34/S/2006
al Tribunalului Timiș, secția comercială și faliment, prin expertiza
topografică efectuată de ing. L.L., s-a constatat că suprafața aflată faptic în
posesia societății este de 4,191 ha.
De asemenea,
reclamanta a arătat că la predarea documentelor, s-a constatat că o parte din
documentația de dezmembrare a vechiului C.A.P. Giroc s-a pierdut, inclusiv
documentația cu privire la adjudecare, licitație și dezmembrare, hărțile vechi,
care s-au găsit, fiind necorespunzătoare. Comisia a trecut în mod abuziv
terenurile limitrofe din patrimoniul S.A. "S." în patrimoniul
Comisiei de aplicare a Fondului Funciar a Comunei Giroc. Astfel, lipsa faptică
a suprafeței de teren sus-menționate și existența doar scriptică a acesteia în
cartea funciară a dus la grave prejudicii S.A. "S.".
În expertiza
efectuată de expertul topograf L.L. (existentă la dosar) a rezultat doar
suprafața de 4,191 ha, suprafața pe care reclamanta arată că și-o însușește ca
fiind reală, dar pentru a nu bloca bunul mers al procedurii de lichidare, a
rectificat în C.F. Giroc suprafața de 7,395 ha în baza expertizei,
sus-menționate.
Cu toate acestea,
reclamanta a arătat că, potrivit înscrierii de CF a adjudecat la licitație
întreaga suprafața de 7,395 ha, nu niște numere topo, astfel ca este
îndreptățită la predarea bunului cumpărat, în totalitate.
În drept, a invocat
dispozițiile Legii nr. 18/1991, art. 1073 și urm. C. civ., Decret-Lege nr.
115/1938, art. 969 C. civ.
Acțiunea a fost
precizată în drept la termenul din data de 6 octombrie 2009 și 15 decembrie
2009 (Dosar nr. 13178/325/2009 - Judecătoria Timișoara) reclamanta indicând și
art. 480 și următoarele C. civ., art. 1337 - 1351 C. civ.
Prin Sentința civilă
nr. 18387 din 15 decembrie 2009, Judecătoria Timișoara a declinat competența
materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția
civilă, reținând că obiectul litigiului depășește suma de 500.000 RON, că
temeiul de drept invocat este art. 480 C. civ., iar terenul în litigiu a fost
dobândit prin licitație publică și nu prin reconstituirea sau constituirea
dreptului de proprietate.
Prin Sentința civilă
nr. 344 din 9 februarie 2010 Tribunalul Timiș, secția civilă, și-a declinat
competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Timișoara, reținând că
regimul juridic al terenului este reglementat de Legea nr. 18/1991.
Prin Sentința civilă
nr. 8/PI din 18 martie 2010 Curtea de Apel Timișoara a stabilit competența de
soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția civilă, reținând că
obiectul pricinii este o revendicare imobiliară întemeiată în drept pe
dispozițiile art. 480 C. civ.
Prin Sentința civilă
nr. 2980/PI din 5 noiembrie 2010 Tribunalul Timiș a respins acțiunea.
Reclamanta a depus
Note de ședință referitor la excepțiile invocate în cauză, respectiv excepția
lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Consiliul Local Giroc, Comisia
de Fond Funciar Giroc și Primăria Giroc, excepția lipsei calității sale
procesuale active, excepția inadmisibilității acțiunii introductive, excepția
prescripției dreptului la acțiune, excepția netimbrării cererii de chemare în
judecată.
La termenul de
judecată din data de 26 octombrie 2010, instanța a pus în discuția părților
excepțiile invocate de către pârâți cu privire la care s-a pronunțat cu
prioritate, conform disp. art. 137 alin. (1) C. proc. civ.
S-a reținut că în
speță s-a stabilit irevocabil - prin Sentința civilă nr. 8/PI/CC din 18 martie
2010 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - că obiectul cauzei îl reprezintă
revendicarea imobiliară, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 480 și
următoarele C. civ.
Prin prisma acestei
statuări obligatorii, instanța a admis ca fiind întemeiată excepția lipsei
calității procesuale pasive a pârâtelor Comisia Locală de Fond Funciar a
comunei Giroc și Comisia Județeană de Fond Funciar Timiș, întrucât dispozițiile
art. 51 din Legea nr. 18/1991 prevăd că: "Comisia județeană și cea locală,
au în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile C. proc.
civ., calitate procesuală pasivă și când e cazul, activă, fiind reprezentată
legal prin prefect, respectiv primar, sau, pe baza unei mandat convențional de
către unul din membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat."
Prin urmare, aceste
comisii nu pot avea calitate procesuală activă sau pasivă, după caz, decât în
cadrul acțiunilor reglementate de Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, și nu
într-o acțiune de drept comun de revendicare imobiliară.
În ceea ce privește
excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Statul român,
reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, prin DGFP Timiș și Consiliul
Local al comunei Giroc și Primăria Comunei Giroc, instanța a constatat că
reclamanta nu a demonstrat că aceste părți au calitate procesuală pasivă în
cauză, întrucât din ansamblul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei nu rezultă
faptul că terenul revendicat de către reclamantă este în proprietatea tabulară
a Statului sau a unității administrativ-teritoriale chemate în judecată. Mai
mult, reclamanta a menționat în cererea introductivă - Dosarul nr. 13178/325/2009
al Judecătoriei Timișoara - că terenul revendicat este în patrimoniul Comisiei
de aplicare a fondului funciar a comunei Giroc și că de la această parte îl
revendică.
În consecință, a fost
admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, acțiunea fiind
respinsă ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală
pasivă, fără a mai fi analizate celelalte excepții invocate în cauză.
Împotriva acestei
sentințe declarat apel reclamanta.
S-a motivat că în
cele 22 de rânduri Tribunalul Timiș a admis două excepții bazându-se pe o
sentință pronunțată în regulator de competență, omițându-se fondul problemei
respectiv că o suprafață de teren nu a fost trecută din proprietatea Statului
Român în proprietatea apelantei.
S-a arătat că
instanța de fond greșit a admis excepțiile lipsei calității procesuale active a
reclamantei și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Comisii de fond
funciar, a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice București a
Consiliului Local și Primăriei Giroc.
Apelanta a susținut
că a dovedit prin extras de carte funciară că a cumpărat la licitație publică
în anul 1991 suprafața de 7,395 ha, însă, folosește efectiv suprafața de 4,191
ha, diferența de suprafață fiind fie în posesia pârâtelor, fie a fost
repartizată altor persoane cu ocazia aplicării Legii nr. 18/1991.
Această împrejurare,
în opinia apelantei, justifică calitatea sa procesuală activă, iar calitatea
procesuală pasivă a pârâților va putea fi stabilită pe baza unei expertize
topografice.
S-a arătat că scopul
acțiunii este recuperarea creanțelor și îndestularea creditorilor acționari,
apelanta putându-și mări patrimoniul cu diferența de suprafață arătată mai sus.
S-a mai arătat că
pârâtele 1, 2 și 3 sunt continuatoarele în drepturi ale fostelor comisii de
lichidare a fostelor C.A.P.-uri.
În drept, s-a
întemeiat pe art. 297 C. proc. civ. Comisia Locală de Fond Funciar Giroc,
Consiliul Local al Comunei Giroc prin Primar, au formulat întâmpinare prin care
au solicitat respingerea apelului, deoarece reclamanta nu a făcut dovada că
este proprietara suprafeței de 28,482 mp, această suprafață nefiind
identificată în patrimoniul vreunei părți.
Prin Decizia nr. 957
din 16 iunie 2011 Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a respins apelul.
Pentru a pronunța
această decizie instanța a reținut că prima instanță a reținut în mod just că
pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Giroc și Comisia Județeană de
Fond Funciar Timiș nu au calitate procesuală pasivă, deoarece art. 51 din Legea
nr. 18/1991, prevede o asemenea calitate procesuală doar în acțiunile de
domeniul de aplicare a Legii nr. 18/1991 și nu în acțiunile de drept comun de
revendicare imobiliară.
Aceeași soluție s-a
reținut și cu privire la pârâții Statul Român reprezentat prin Ministerul
Finanțelor Publice București - Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș,
Consiliul Local al Comunei Giroc și Primăria Giroc, fiind cu prisosință
stabilit în speță faptul că reclamanta nu a făcut dovada că terenul revendicat
s-ar afla în folosința sau proprietatea acestor părți.
Apelanta reclamantă
și-a susținut calitatea sa procesuală activă, într-o acțiune în revendicare,
deși izvorul demersului său judiciar este legat de legea insolvenței și de
legile fondului funciar privind desființarea fostelor C.A.P.-uri, invocând ca
titlu de proprietate un proces-verbal din anul 1991 și un extras de carte
funciară depus la dosar judecătorie din care rezultă că reclamanta s-a
intabulat pe o suprafață de 41.913 mp, înscrisă în CF Giroc.
Intrând în procesul de
dizolvare apelanta reclamantă a fost supusă procesului de adjudecare la
licitație publică a întregului său patrimoniu, probabil de diverși creditori,
fiind înstrăinate diferite parcele de teren inclusiv din cartea funciară
menționată, începând cu anul 2008.
De esența acțiunii în
revendicare este mecanismul juridic care tinde a satisface dreptul
proprietarului neposesor prin valorificarea, respectiv aducerea în patrimoniul
său a bunului imobil deținut de către un posesor neproprietar.
Apelanta reclamantă nu
a putut demonstra că pârâții indicați în acțiune sunt posesori neproprietari ai
suprafeței revendicate, dimpotrivă din propriile susțineri atât în acțiune cât
și în fața instanței de apel rezultând că reclamanta s-a întabulat în cartea
funciară cu suprafața de 4,191 ha, iar la data formulării acțiunii nu deține
documente justificative cu privire la documentația care a stat la baza
licitației din anul 1991 sau a dezmembrării apoi a parcelelor pretinse, pentru
că aceste documente au dispărut de-a lungul timpului.
Este evident că în
acțiunea în revendicare reclamanta, pe baza extrasului menționat nu a făcut
dovada că este proprietarul suprafeței de teren revendicate, extrasul de CF
atestând doar suprafața de 4,191 ha, iar pe de altă parte, aceeași reclamantă a
chemat în judecată persoane în legătură cu care nu există nici un fel de dovezi
că ar deține diferența de suprafață până la 7,395 ha.
Față de aceste
împrejurări, s-a reținut că prima instanță în mod legal a dat eficiență
excepțiilor procesuale incidente în speță și a procedat la respingerea
acțiunii, nefiind necesar a se administra probe pe fond, într-o acțiune în
revendicare în care reclamanta nu poate produce un titlu de proprietate pentru
suprafața în legătură cu care pretinde că nu are posesia, și în legătură cu
care au fost chemate în judecată persoane care nu au calitate procesuală
pasivă.
Împotriva acestei
decizii reclamanta a declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 5, 7
și 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea
criticilor se arată că hotărârea instanței de apel nu a respectat caracterul
devolutiv al apelului și a omis să se pronunțe asupra motivelor de apel
invocate.
În mod greșit
instanța de fond a admis excepțiile lipsei calității procesuale active a
reclamantei și lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor Comisia locală de
fond funciar, Comisia județeană de fond funciar, a Statului român prin
Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul local al comunei Giroc și Primăria
Comunei Giroc, fără a analiza fondul pricinii. Dreptul de proprietar al reclamantei
asupra întregi suprafețe de teren de 7,395 ha rezultă din întabularea ce s-a
făcut pe baza procesului-verbal de licitație din anul 1991.
Regimul juridic al
terenului a fost de teren agricol extravilan, aspect ce putea fi pe deplin
clarificat, dacă instanțele de fond și de apel nu erau lămurite, printr-o
expertiză topo, completată cu probe testimoniale.
Cu privire la lipsa
calității procesuale pasive a pârâtelor Comisia locală de fond funciar, Comisia
județeană de fond funciar, a Statului român prin Ministerul Finanțelor Publice,
Consiliul local al comunei Giroc și Primăria Comunei Giroc s-a arătat că și
acest aspect poate fi lămurit prin intermediul expertizei topo.
În speță este vorba
de punerea sau nu în posesie a reclamantei cu suprafața de 28.482 mp, iar
instanța de fond nu a administrat proba expertizei în vederea identificării
acestei suprafețe de teren. Dacă expertiza stabilea că terenul se află în
materialitatea sa în proprietatea tabulară a vreuneia din părți, instanța ar fi
dispus trecerea în proprietatea reclamantei, așa cum s-a dobândit prin
cumpărare sau s-ar fi dispus achitarea unei despăgubiri.
Consiliul local a
vândut la licitație publică suprafața de 7,395 ha, încasând toți banii, iar, în
realitate suprafața este mai mică. Dacă ar fi atacat încheierea de întabulare
era obligat să restituie diferența de preț achitată în plus. Este de presupus
că este de acord cu toată suprafața de teren intabulată.
Instanța de apel nu
s-a pronunțat cu privire la reținerea cauzei spre rejudecare cu evocarea
fondului, în raport de necesitatea administrării probelor.
În urma dizolvării
C.A.P. Giroc reclamanta și-a adjudecat prin licitație publică dintr-o suprafață
de aproximativ 20 ha, o suprafață de 7,395 ha în intravilanul comunei Giroc.
Dovada dreptului de proprietate asupra întregii suprafețe se face cu C.F.
Giroc, înscrierea dreptului în cartea funciară având efect constitutiv de
drepturi potrivit Decretului-Lege nr. 115/1938. Punerea în posesie a fost
făcută de comisia de lichidare a fostului C.A.P. Giroc, compusă din primar,
secretarul primăriei și comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991, împrejurare
din care rezultă calitatea procesuală pasivă a pârâților.
Hotărârea instanței
de apel este lovită de nulitate, deoarece încalcă principiul contradictorialității.
Instanța de apel a invocat din oficiu problema competenței de soluționare a
cauzei în primă instanță în raport de prevederile legii fondului funciar, în
ședința publică din 16 iunie 2011. Excepția nu a fost consemnată ca atare în
practicaua sau considerentele deciziei, deși a acordat cuvântul pe excepție,
rămânând în pronunțare. Instanța de apel nu a pus în discuția părților cererile
în probațiune formulate în cuprinsul motivelor de apel privind efectuarea unei
expertize topo și a probei testimoniale. Instanța de apel nu a acordat cuvântul
cu privire la apel, ci doar cu privire la incidentul procedural.
Recursul va fi
respins.
Cu prioritate este de
observat că motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 și pct. 7 C. proc.
civ. au fost invocate formal, deoarece nu s-au dezvoltat critici încadrabile
ipotezelor prevăzute de aceste texte de lege, respectiv când prin hotărârea
dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea
nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. sau când hotărârea nu cuprinde
motivele pe care se sprijină, ori cuprinde motive contradictorii sau străine de
natura pricinii.
Cât privește
criticile încadrabile în conținutul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vor fi
respinse pentru următoarele considerente.
În mod greșit se
susține că instanța de apel nu a respectat caracterul devolutiv al apelului și
a omis să se pronunțe asupra motivelor de apel invocate.
Hotărârea instanței
de apel a confirmat hotărârea instanței de fond, dată cu respectarea
dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., când s-a pronunțat cu
prioritate "asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care
fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii."
Prin regulatorul de
competență, respectiv Sentința civilă nr. 8/PI din 18 martie 2010 Curtea de
Apel Timișoara, s-a stabilit irevocabil, prin nerecurare, că obiectul pricinii
este o revendicare imobiliară întemeiată în drept pe dispozițiile art. 480 C.
civ., așa cum rezultă din Dosarul nr. 13178/325/2009 al Judecătoriei Timișoara.
În acest context în
mod corect s-a reținut de instanța de fond și ulterior de instanța de apel
lipsa calității procesuale pasive a pârâților Comisia locală de fond funciar a
comunei Giroc și Comisia județeană de fond funciar Timiș, în temeiul dispozițiilor
art. 51 din Legea nr. 18/1991, a temeiului de drept invocat de reclamantă
(dispozițiile art. 480 C. civ., așa cum rezultă din Dosarul nr. 13178/325/2009
al Judecătoriei Timișoara), precum și, în baza probelor, lipsa calității
procesuale pasive a celorlalți pârâți și lipsa calității procesuale active a
reclamantei.
Înscrisurile depuse
de recurenta-reclamantă în recurs la termenul din 1 noiembrie 2012, în temeiul
art. 305 C. proc. civ. nu sunt de natură a duce la o altă concluzie.
În concluzie, instanța
de apel a respectat caracterul devolutiv al apelului și s-a pronunțat cu
privire la motivele de apel. Instanța de apel a analizat actele și lucrările
dosarului, care au fost suficiente pentru a determina convingerea instanței în
soluția pronunțată, fără a mai fi necesar a da curs tuturor solicitărilor
formulate de reclamantă de completare a probatoriului și analiză a celorlalte
aspecte de fapt.
Criticile privind
încălcarea de către instanță a principiului contradictorialității, vor fi de
asemenea, înlăturate.
Dezbaterile cu
privire la pricină sunt cuprinse în practicaua deciziei recurate.
Această decizie a
analizat hotărârea instanței de fond prin prisma criticilor formulate în apel,
prin prisma întâmpinării și în raport de dispozițiile art. 294 și urm. C. proc.
civ., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, confirmând, așa cum am
arătat, soluția pronunțată de instanța de fond, care s-a pronunțat cu
respectarea dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ. Așa fiind, deoarece
instanța de apel a analizat o hotărâre care s-a pronunțat pe excepție, nu
trebuia să pună din nou în discuția părților acea excepție, ci, așa cum corect
a procedat, trebuia să analizeze dacă instanța de fond a verificat corect, cu
respectarea dispozițiilor legale, excepțiile ridicate de părți cu ocazia
judecării pricinii în fond.
În concluzie, pentru
considerentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.
civ. recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de reclamanta S.A. S. împotriva Deciziei civile nr. 957 din 16 iunie
2011 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 1 noiembrie 2012.
Procesat de GGC - CL